A vorbi despre post în zilele noastre pare aproape absurd, deoarece de la mic la mare nu este persoană care să nu fi auzit despre el. Restricțiile sale, îndeosebi cele de ordin alimentar, sunt cunoscute de toată lumea, însă adevăratul sens al acestuia este fie ocolit în mod voit, fie necunoscut. Postul nu este nici o dietă și nici numai un regim vegetarian.
Momentele intrării în posturile de peste an reprezentau pentru părinții, bunicii și înaintașii noștri momente importante, ce presupuneau o serie de schimbări în ceea ce privește modul de viață, atât de ordin material, cât și spiritual. Postul începea cu spălatul cu leșie a vaselor în care s-a făcut mâncare, pentru a nu mai rămâne nici o urmă de la mâncărurile de frupt de până atunci, mergeau la rude, la vecini sau la cei cu care erau certați și își cereau iertare, pentru a nu intra în post neîmpăcați, se împăcau și apoi începeau postul. Dar nu cu „pate vegetal”, nici cu „lapte de soia”, „șnițele de soia” sau alte substitute care
există în magazine, ci cu alimente din „bătătură”, cu ulei doar atunci când era „dezlegare”, la fel cum se consuma și vinul.
Omul zilelor noastre însă nu a mai păstrat aproape nimic din toate aceste obiceiuri. Postul și-a pierdut latura spirituală pentru mulți dintre cei care îl țin, reprezentând mai degrabă o dietă, însă nici aceasta în sensul propriu al cuvântului.
E văzut de mulți fie un exercițiu vegetarian, scopul fiind detoxifierea organismului sau scăparea de câteva „kilograme în plus”, cu gândul la carnea de porc de care se va abuza de sărbătorile de iarnă.
Numeroși oameni fac o confuzie generală între vegetarieni, între cei care țin cure de slăbire și postul creștin și, comoditatea fiind de multe ori componentă predominantă a noastră, transformăm postul doar într-un regim alimentar. Mâncăm doar produse vegetale, precum vegetarienii, sperăm să slăbim, cum își doresc persoanele care țin cură de slăbire, și apoi spunem că am postit.
Postul nu este nici pe departe doar un regim alimentar
Însă postul nu este nici pe departe doar un regim alimentar, ba chiar este lipsit de folos spiritual dacă este privit doar așa.
Postul cuprinde mai multe aspecte, cele mai importante fiind cele de ordin spiritual.
Postul înseamnă să nu mâncăm produse de origine animală (carne, ouă, lapte), însă este complet doar împreună cu aspectele sale de ordin spiritual. Postul nu este unul adevărat dacă nu este completat de rugăciune și de fapte bune.
În plus, mâncând doar substitute alimentare ale alimentelor de bază, precum laptele de soia, pateuri vegetale sau alte bunătăți „de post”, dispare jertfa pe care ar trebui să o facem.
Nu postim pentru estetica trupului
„Atunci când postim, nu postim ca să facem economii și nici ca să ne menținem linia corpului, linia estetică. Ci când postim trebuie să fim și milostivi. Să dăruim celor săraci. Orice om poate fi milostiv, chiar dacă nu are nici un ban și nimic material pe care poate să-l ofere cuiva. Poate face milostenie cu un cuvânt bun, cu o rugăciune pentru sănătatea și ajutorul celor din jur. O mână de ajutor dată unui bătrân singur și deznădăjduit, o vizită făcută unui bolnav acasă sau în spital, un sfat dat unui om dezorientat, descumpănit, căzut în deznădejde”, a explicat Preafericitul Părinte Daniel în cuvântul de învățătură ținut cu prilejul hramului de la Mănăstirea Snagov.
Postul ne-a fost dat nouă încă din Grădina Edenului, prin porunca de a nu mânca din Pomul cunoștinței binelui și răului, având o latură materială, aceea de a nu mânca, dar și o latură spirituală, ce ține de ascultarea pe care Adam și Eva trebuiau să o facă față de Dumnezeu.
Drept dovadă a folosului postului, acesta a fost păstrat și în zilele noastre, reprezentând un ajutor pentru dobândirea mântuirii.
Sfântul Ioan Gură de Aur spune în „Problemele vieții” că „nimic nu provoacă atâta mulțumire și atâta sănătate, ca atunci când cineva mănâncă și bea după măsura adevăratei nevoi a trupului său, astfel încât să nu aibă o greutate mai mare decât cea normală. Și pentru a te convinge, observă-i mai întâi pe cei care mănâncă cu măsură și apoi pe cei care mănâncă exagerat. Trupurile primilor sunt de obicei puternice, sănătoase, cu organe care funcționează armonios, pe când ale celorlalți sunt molâi, greoaie, anevoioase și bolnăvicioase”.
La rândul lor, și medicii nutriționiști recomandă cumpătarea în ceea ce privește alimentația și, mai ales, hrana sănătoasă, nu substitutele cumpărate de la magazin, cu care ne păcălim că postim.
„Am înlocuit din dieta noastră produsele naturale, îmbuibându-ne cu o grămadă de otrăvuri bine ambalate. S-a perturbat de asemenea până și ritmul alimentației. Frecvența și mai ales abundența meselor noastre au făcut să dispară o funcție esențială a organismului nostru, aceea de adaptare la lipsa hranei. Societatea contemporană, făcând din ce în ce mai puțin efort fizic, ar fi normal să mănânce mai puțin. S-a întâmplat însă invers: sedentarismul lumii contemporane este asociat unei abundențe alimentare incredibile”, este de părere profesorul Mihai Popa.
Postul complet este împletit cu rugăciune și fapte bune
Respectarea posturilor este o datorie a bunului credincios, care este cuprinsă în porunca a doua a Bisericii. Rânduielile date de Sfinții Părinți pedepsesc cu asprime pe cei care nu păzesc posturile. Dar trebuie să postim nu numai cu trupul, ci și cu sufletul. Adică nu numai mâncând de post, ci și înfrânându-ne totodată de la patimi, păcate și ispite. Odată cu înfrânarea de la mâncărurile de frupt, trebuie să ne silim a ne curăți nu numai trupul, ci și sufletul, petrecând în rugăciune, pocăință și fapte bune. Postul întreg, adevărat și desăvârșit este nu numai cel trupesc, ci și sufletesc.
Referindu-se la post, Sfântul Ioan Gură de Aur vorbește foarte frumos despre împletirea virtuților.
„Postiți? Arătați-mi-o prin fapte. Cum? De vedeți un sărac, aveți milă de el; un dușman, împăcați-vă cu el; un prieten înconjurat de un nume bun, nu-l invidiați; o femeie frumoasă, întoarceți capul. Nu numai gura și stomacul vostru să postească, ci și ochiul, și urechile, și picioarele, și mâinile voastre, și toate mădularele trupului vostru. Mâinile voastre să postească rămânând curate și de hrăpire, și de lăcomie. Picioarele, nealergând la priveliști urâte și în calea păcătoșilor. Ochii, neprivind cu ispitire frumusețile străine. Gura trebuie să postească de sudalme și de alte vorbiri rușinoase.”
Iar Sfântul Isaac Sirul spune că postul ocrotește orice virtute. Este începutul luptei spirituale, cununa celor cumpătați, frumusețea fecioriei și a sfințeniei, strălucirea cumințeniei, începutul vieții creștine, mama rugăciunii și izvorul smereniei. Postul învață liniștea și el precedă celelalte fapte bune.
(Silviu DASCĂLU, sursa: www.ziarulumina.ro )
