Ultimele șapte zile înaintea sărbătorilor de Paști, cunoscute ca Săptămâna Mare, reprezintă o perioadă în care fiecare creștin trebuie să încerce să fie mai bun, cumpătat și smerit. Denumirea de Săptămâna Mare vine de la evenimentele speciale care s-au petrecut în acest interval. Începând din Duminica Floriilor, în toate bisericile ortodoxe au loc slujbe prin care sunt rememorate ultimele zile din viața pământeană a Mântuitorului, respectiv prinderea, judecarea, răstignirea și îngroparea, a spus purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, preotul Constantin Stoica.
Una din cele mai importante zile din Săptămâna Mare este cea de joi, numită și Joia Mare. De dimineață se pregătește împărtășania pentru un an, care se dă bolnavilor. Seara, sunt citite cele 12 Evanghelii. Vineri, la slujba de seară, se cântă Prohodul.
Cei care nu au reușit să postească ar putea încerca să facă acest lucru fie și pentru câteva zile, întrucât postul înseamnă exercițiu și poate fi interpretat drept cumpătare atunci când este vorba de mâncare și băutură, dar și bunătate, răbdare și înțelegere în relațiile cu cei din jur, a adăugat părintele Constantin Stoica.
În opinia preoților, postul nu înseamnă numai alimentație fără carne, lapte, brânză și ouă, ci mult mai mult, respectiv iertare, împăcare, bunătate și răbdare.
’’Postul vine din grecescul «asceza» și înseamnă exercițiu. Deci, perioada postului este o perioadă în care oamenii trebuie să facă exerciții pentru a fi mai buni, mai înțelepți, mai blânzi, să privească mai mult la ei și mai puțin la cei din jur, să nu fie lacomi la mâncare chiar dacă alimentele sunt fără carne sau lactate, pentru că lăcomia este un păcat. În plus, Biserica scutește de post copiii, bătrînii, militarii, oamenii care călătoresc și pe bolnavi. Mai mult, este preferabil ca o persoană să postească fie și o singură zi, dacă nu poate mai mult, dar în acea zi să fie respectată tradiția ortodoxă”, a spus părintele Stoica.
Praznic împărătesc
Sărbătorirea Învierii Domnului, a Sfintelor Paști, este pentru întreaga creștinătate prilej de bucurie și praznic împărătesc, pentru că prin Învierea Domnului se mântuiește tot păcătosul, primind iertare de greșelile spovedite și, hrănindu-se trupește și sufletește cu Sfintele Paști, primește viață nouă. Postul Sfintelor Paști, cel mai lung și cel mai aspru post de peste an, presupune ca trecerea la mâncăruri de dulce să fie cumpătată și cu chibzuială.
Masa tradițională pentru Sfintele Paști este alcătuită la creștinii români din drob, ciorbă și friptură de miel, iar ca dulciuri se mănâncă pasca cu brânză și cozonacul cu diverse umpluturi. Alături de aceste bucate se pregătesc ouă înroșite.
Tradiția populară spune că, la răstignirea lui Iisus Hristos, Maica Domnului a adus un coș cu ouă pe care a vrut să le dea paznicilor. Aceștia au refuzat darul, batjocorindu-L și mai mult pe Iisus. Plângând în hohote, Maica Domnului a lăsat coșul la picioarele Răstignitului. Sângele, șiroind din trup a împestrițat ouăle. Uitându-se la ele, Iisus Hristos a șoptit că din acea zi toți creștinii vor vopsi ouă roșii. În felul acesta, ouăle roșii au devenit un simbol al Învierii Mântuitorului.
Recomandări pentru alimentația de Paște
Nutriționistului Simona Tivadar, șef de clinică la Spitalul Universitar de Urgență București, spune că postul poate fi privit ca un mod de detoxifiere a organismului numai dacă alimentele consumate fac parte din bucătăria tradițională, nu din obiceiurile alimentare ale occidentalilor. Postul și reluarea alimentației cu produse de „dulce” înseamnă cumpătare, și nu excese culinare. Pentru cei care au postit, revenirea la alimentația normală trebuie să se facă treptat, începând cu brânzeturi, legume, fructe și carne de pasăre. Produsele din carne de miel trebuie mâncate cu multă prudență, începând cu cantități mici de ciorbă și cu puțin drob.
Referindu-se la bolnavi, Simona Tivadar a specificat că aceștia nu trebuie să abandoneze dietele alimentare, nici chiar de sărbători.
Carnea de miel este greu digerabilă și mai toxică decât alte produse, de aceea medicii recomandă un consum prudent din alimentele cu acest conținut, mai ales că, la masa de Paști, acestea se asociază altor mâncăruri bogate în grăsimi (dulciuri, maioneze) și băuturilor alcoolice.
Pentru ca sărbătorile să nu devină un chin, fiecare persoană trebuie să știe cât și cum să mănânce, a mai spus Tivadar. Astfel, un om sănătos trebuie să consume de Paști alimente tradiționale fără nici o reținere. Totuși, pentru a evita o supraalimentația inutilă, ar fi bine ca două treimi din farfuria cu mâncare să conțină legume și zarzavat, a mai spus specialistul nutriționist. De asemenea, trebuie consumate cel mult două ouă, evitându-se maionezele și sosurile grase.
La masa festivă nu trebuie consumați cîrnăciori sau mititei, pe lângă alimentele tradiționale sărbătorilor de Paști (precum drobul și friptura de miel), pentru că digestia va fi mult îngreunată, a mai spus medicul. O alternativă la carnea de miel ar fi cea de ied, vițel, pește sau curcan (ultima chiar dietetică), toate fiind mai ușor digerabile.
Persoanele suferinde trebuie să continue regimul prescris de medici. Astfel, un cardiac trebuie să mănânce nesărat, dar să asocieze alimentelor legume și zarzavaturi cu lămâie, persoanele cu afecțiuni renale trebuie să mănânce cu prudență ouă și carne, iar diabeticii să evite zahărul, mai ales că în magazine există dulciuri pregătite special pentru ei, a adăugat Tivadar.
După o masă consistentă, se recomandă o felie, cel mult două de cozonac, acest desert putând fi mâncat în cantitate mai mare la micul dejun, cu lapte sau ceai.
Băuturile alcoolice trebuie asortate felului de mâncare, dar, de Paști, conform tradiției, va fi băut vin roșu. Indiferent de starea de sănătate, și băuturile trebuie consumate cu prudență. La sfârșitul mesei festive, este indicată o ceașcă de cafea neagră sau un pahar dintr-o băutură alcoolică pe bază de plante, ambele lichide având proprietatea de a ușura digestia.
Medicii mai recomandă ca între mese să existe o pauză de cel puțin trei ore, timp în care să fie făcute plimbări scurte pe jos. Nutriționiștii susțin că orice om trebuie să aibă în casă medicamente care ajută la digestie, precum colebil, triferment sau digestal.
Cei care, după masă, acuză stări de vomă, greață, stări febrile sau frisoane care nu cedează după ingerarea digestivelor trebuie să meargă urgent la camera de gardă a oricărui spital, a mai spus Tivadar.
