Portretul în sepia al lui Dumitru Dîmbu, zugrăvit de procurorii DNA București

Procurorul Dumitru Dîmbu are parte de o „disecție” amănunțită în dosarul în care a fost trimis în judecată pentru fapte de corupție alături de primarul din Rădăuți, Aurel Olărean, judecătorii Bogdan Bărbuță și Daniela Prandea, omul de afaceri Constantin Babiuc, dar și alte opt persoane.
Din descrierea anchetatorilor rezultă clar că Dumitru Dîmbu era un om cu greutate în municipiul și județul Suceava, iar legăturile sale depășeau cu mult sfera Ministerului Public, acolo unde ocupa funcția de șef Secție Urmărire Penală a Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava.
„Este o persoană notorie pe raza municipiului Suceava, fiind cunoscut ca un apropiat al decidenților administrației locale, dar și al unor persoane notorii din lumea mediului de afaceri și din lumea mediului politic. În urma instrumentării cauzei s-a constatat că acesta era confident și persoană de sprijin pentru deputați, aleși la nivelul județului Suceava, fiind înconjurat totodată de cei mai importanți oameni de afaceri din județ. Capacitatea acestuia de a se infiltra în aceste cercuri era dublată de o reală influență pe care a știut să o gestioneze în interes personal în calitate de șef de Secție de Urmărire Penală la Parchetul Tribunalului Suceava”, se arată în rechizitoriul procurorilor DNA București.
„Intermedia afaceri și relații comerciale între diverși oameni de afaceri, urmărind întotdeauna obținerea pentru sine a unui profit”
Procurorul Dumitru Dîmbu a fost monitorizat atent timp de aproape jumătate de an. Curtea de Apel București a emis o autorizare de interceptare a convorbirilor telefonice și de supraveghere audio-video în mediul ambiental începând cu data de 23 ianuarie 2014. În lunile scurse până în momentul reținerii sale, pe 22 iunie 2014, procurorii DNA au ajuns la o serie de concluzii pe care le-au redat ulterior în rechizitoriul de trimitere în judecată.
„S-a constatat faptul că inculpatul avea un mediu relațional vast, context în care, de multe ori, viața profesională se confunda cu viața personală, astfel încât unul dintre localurile preferate ale inculpatului (n.a. – situat în zona centrală a municipiului Suceava, în apropierea locuinței sale) devenise un fel de al doilea birou al inculpatului. Acest local devenise o placă turnantă pentru toți oamenii de afaceri care voiau, într-un fel sau altul, să intre în grațiile procurorului șef de secție pentru a-și rezolva problemele judiciare pe care le aveau în justiție. Inculpatul Dîmbu Dumitru, în intervențiile sale, promitea soluționarea acestor probleme, intermedia afaceri și relații comerciale între diverși oameni de afaceri, urmărind întotdeauna obținerea pentru sine a unui profit”, se menționează în rechizitoriul DNA București.
Cum era perceput procurorul Dîmbu de către cei cu care intra în contact
Procurorul care a anchetat acest caz a răspuns și la întrebarea de ce se îngrămădea toată lumea, inclusiv oamenii de afaceri potenți, pentru a intra în grațiile lui Dumitru Dîmbu.
„Preocuparea oamenilor de afaceri în special de a cultiva relații apropiate cu inculpatul Dîmbu Dumitru era determinată de o oarecare notorietate pe care Dîmbu Dumitru, la rândul său, o cultiva atât formal, cât și informal, inclusiv cu ajutorul mass-mediei locale. Percepția pe care inculpatul Dîmbu Dumitru voia să o creeze și să o mențină în mediile oamenilor de afaceri, dar și ale decidenților din cadrul mediului politic și ale administrației locale era aceea a unei persoane care are sub control tot ce se întâmplă pe raza municipiului Suceava și care are capacitatea de a influența într-un fel sau altul cursul normal al oricărui eveniment aflat în desfășurare”, se menționează în actul de sesizare a Curții de Apel Cluj.
A negat toate acuzațiile
Pe parcursul celor trei luni și jumătate cât a durat ancheta procurorilor DNA, raportat între momentul reținerii și ulterior arestării și cel al trimiterii în judecată, procurorul de caz a inserat în rechizitoriu și o serie de date referitoare la inculpați.
În ceea ce-l privește pe procurorul Dumitru Dîmbu, caracterizarea este următoarea: „Pe parcursul cercetărilor efectuate în prezenta cauză inculpatul a avut o atitudine nesinceră, a negat constant faptele reținute ca învinuire în sarcina sa, prezentând o situație de fapt aflată în contradicție evidentă cu ansamblul probatoriului administrat”.
Împrumutul de 92.000 de euro de la Constantin Babiuc, rostogolit prin mai multe conturi pentru a i se pierde „destinația ilicită”
Referitor la împrumutul de 92.000 de euro pe care afaceristul Constantin Babiuc i l-a dat turcului Adnan Ozcan, un bun amic al procurorului Dumitru Dîmbu, anchetatorii cred că de fapt era o mască, iar banii urmau să fie folosiți pentru o afacere comună.
„Abilitatea infracțională a inculpatului Dîmbu Dumitru a constat în pretinderea acestei sume de bani sub pretextul unui împrumut acordat în condiții absolut incerte, pentru care el se propunea drept garant și care să-i fie acordat celui mai bun prieten al său, Adnan Ozcan. Există indicii temeinice care conduc la certitudinea că suma de bani solicitată inculpatului Babiuc Constantin Gavril avea drept destinație o investiție pe care urma să o facă Dîmbu Dumitru sub paravanul omului de afaceri Adnan Ozcan”, se menționează în rechizitoriu.
Procurorul de caz susține că împrumutul de 92.000 de euro a fost „rostogolit” în mod succesiv prin mai multe conturi pentru a i se pierde urma și „destinația ilicită”.
Alte dosare disjunse față de Dumitru Dîmbu
Din dosarul mare aflat în Camera Preliminară la Curtea de Apel Cluj s-au disjuns mai multe dosare care privesc tot cauze de corupție. Nici procurorul Dumitru Dîmbu nu a fost ocolit de aceste disjungeri. În ceea ce-l privește sunt cel puțin două dosare, pentru infracțiuni de luare de mită și abuz în serviciu, și în care figurează și alte persoane cunoscute care ar fi încercat să-și rezolve o serie de probleme judiciare cu ajutorul lui Dumitru Dîmbu.