Populația cu venituri nete de sub 700 de lei pe lună are cele mai mare nivel de neperformanță la credite, cu rate de 25% la consum și 11% la ipotecar, potrivit datelor BNR, care arată că românii sunt printre cei mai îndatorați dintre europeni din cauza dobânzilor înalte practicate la împrumuturi.
Raportul de stabilitate financiară publicat de BNR cuprinde o analiză a ratelor creditelor neperformante în funcție de categoria de venit lunar (în iunie 2013), și care reușește să acopere circa 60% din expunerile totale și 40% din numărul debitorilor. Gradul de îndatorare este calculat doar pentru populația cu credite bancare, folosind anuități constante și fără a ține cont de existența unor codebitori.
Pe acest eșantion, analiștii BNR au calculat că împrumuturile neperformante ale celor cu venituri nete lunare de cel mult 700 de lei totalizează 2,5 miliarde lei, iar extrapolând rezultatul rezultă că pe total gospodării acest segment de populație deține credite cu restanțe de 4,1 miliarde lei, adică aproximativ 40% din totalul creditelor neperformante ale populației, de 10,6 miliarde lei.
În cazul persoanelor cu venituri nete între 700 și 1.500 de lei/lună, restanțele peste 90 de zile calculate de BNR se ridică la 1,5-1,6 miliarde lei, ceea ce înseamnă un total al restanțelor de 2,5 miliarde lei.
Cele două categorii totalizează, astfel, aproape 70% din valoarea împrumuturilor neperformante ale populației.
„Debitorii cu un venit net care este inferior salariului minim pe economie prezintă cel mai mare grad de îndatorare (62% , față de 37% pe total economie, valori mediane în iunie 2013), și cea mai mare asimetrie a gradului de îndatorare, iar tendința este de deteriorare mai accentuată comparativ cu celelalte clase de venit. În general, persoanele cu venituri reduse sunt cele mai susceptibile a avea probleme în rambursarea la timp a obligațiilor financiare. În România, debitorii cu venituri nete lunare mai mici decât media pe economie147 reclamă o atenție deosebită din perspectiva managementului riscului. Atât pentru creditele de consum, cât și pentru cele ipotecare, gradul de îndatorare a debitorilor neperformanți cu venituri nete lunare mai mici decât media pe economie este superior celui aferent totalului debitorilor neperformanți. Acest grad de îndatorare mai ridicat este strâns corelat cu o rată a neperformanței superioară pentru categoriile de venit inferioare mediei”, se arată în studiul publicat luni de BNR.
Raportul mai precizează că ponderea serviciului datoriei în venitul brut lunar al gospodăriilor populației se situează în România la niveluri relativ ridicate comparativ cu situația aferentă altor țări europene.
„Un determinant important al acestei situații l-a reprezentat diferențialul între rata dobânzii în moneda națională comparativ cu moneda unică europeană, diferențial care a înregistrat o reducere semnificativă în ultima perioadă. În aceeași direcție a unui diferențial superior al ratei dobânzii contribuie și ponderea mare a creditului de consum în totalul creditului acordat populației (54% în România, față de 27% în zona euro, în iunie 2013), credit care este în general acordat la rate de dobândă mai mari decât creditul imobiliar”, se mai spune în raport..
Dacă nu se ia în considerare influența ratei dobânzii și se calculează gradul de îndatorare utilizând doar nivelul datoriei în stoc (principalul), atunci valorile privind îndatorarea în România devin comparabile sau chiar mai mici decât cele din zona euro (de exemplu, ponderea creditului bancar acordat populației în PIB este de 17,2%, față de 55,1% media din zona euro, în iunie 2013).
„Evoluțiile pozitive identificate nu s-au manifestat uniform în structura populației pe clase de venit, categoriile cu venituri mici și foarte mici înregistrând de regulă o înrăutățire a poziției bilanțiere. Capacitatea sectorului în ansamblul său de a-și rambursa serviciul datoriei la bănci a continuat să se reducă, dar într-un ritm mai lent comparativ cu cel aferent perioadei anterioare, iar perspectivele sunt mixte. Rata creditelor neperformante s-a majorat cu 2,2 puncte procentuale în perioada decembrie 2011 – iunie 2013 (de la 8,2% la 10,4%), în timp ce volumul creditelor neperformante a crescut cu 28% în același interval. Sectorul bancar românesc prezintă o acoperire adecvată la riscurile rezultate din creditarea populației: (i) rata de adecvare a capitalului rămâne semnificativ peste valoarea minimă reglementată; (ii) riscurile așteptate din creditarea populației sunt acoperite aproape integral de provizioanele IFRS completate cu filtrele prudențiale (96,3% în august 2013), și (iii) valoarea colateralului din portofoliul băncilor rămâne suficientă pentru a acoperi riscurile în cazul apariției unor noi evoluții nefavorabile”, se mai arată în raport.
Ponderea creditelor în euro nou acordate populației s-a redus considerabil în cazul creditelor de consum (de la 35,7% în anul 2011 la 10,3% în perioada decembrie 2011 – august 2013) și într-o măsură mai mică în cazul creditelor pentru achiziția de locuințe (de la 97,8% în anul 2011 la 86,4% în aceeași perioadă).
Rata de neperformanță pentru creditele în valută s-a situat la 11,1% în iunie 2013 (față de 8,9% pentru cele în lei), în creștere cu 2,5 puncte procentuale față de decembrie 2011. Volumul creditelor neperformante în valută în cazul companiilor a înregistrat o creștere de 73,7% în perioada decembrie 2011 – august 2013 (față de 53% în cazul creditelor în lei în același interval). Ecartul între rata creditelor neperformante în lei și valută s-a anulat în august 2013 (23,4% pentru lei, față de 23,5% pentru valută), comparativ cu nivelul de 4,3 puncte procentuale al acestuia în decembrie 2011
În al doilea rând, gradul de acoperire a creditelor neperformante cu provizioane IFRS și filtre prudențiale se menține confortabil (89,5%, în august 2013), fiind printre cele mai ridicate niveluri comparativ cu țările din regiune.
