„Poporațiunea noastră rurală”

„Poporațiunea noastră rurală”
„Poporațiunea noastră rurală se compune din mai multe straturi, cari apar în următoarea divisiune: fruntaș, mijlocaș, codaș și palmaș. Fruntașul are mai multe fălci de loc, produce fruct în prisos și prisosul îl vinde, face prasilă de vite și eventual poartă ceva negoț cu vite sau produse agricole; mijlocașul are în proprietate atâta avere câtă îi ajunge pentru susținerea unei familii; codașul posede casă și ceva loc, este necesitat a’și completa venitul prin muncă prestată în afară de gospodăria sa; palmașul nu posede nemic, doară numai o căscioară și este muncitor de zi agricol”.
„Deșteptarea”, Anul X, nr. 22, Cernăuț, Duminecă 17/30 Martie 1902.
„Asociația «Muncă și voie bună»”
„Dl. Vasile Ionașcu, inspectorul muncii din Ținutul Suceava, pe lângă că este un neîntrecut organizator administrativ, dă dovadă și de o excelentă înțelegere a timpurilor de față, prin încadrarea muncitorimii în asociația «Muncă și voie bună», zămislită cu atâta înțelepciune de către dl. M. Ralea, ministrul muncii. Astfel, în ziua de 27 Februarie, un grup de 70 de muncitori, sub conducerea d-lui inspector Ionașcu și cu concursul d-lui Bidnei, președintele Casei naționale «Stânca», vizitând mănăstirea Putna au organizat acolo o frumoasă șezătoare culturală, la care au participat toți sătenii, în frunte cu prefectul județului, dl. colonel Nicolau. Corul de sub conducerea domnului Bidnei a intonat mai multe cântece, având și prețiosul concurs al d-nei Adela V. Ionașcu, cunoscuta cântăreață a operei din Cluj. Grupul de coriști și muncitori, în trecerea lor prin Rădăuți, a vizitat și biserica istorică a lui Bogdan Vodă, unde li s’au dat toate explicațiile asupra picturilor și monumentelor domnitorilor Moldovei”.
„Suceava”, Anul I, nr. 49, 3 Martie 1939.