Toate legile de privatizare, inclusiv la Rompetrol, au fost promulgate de președintele Traian Băsescu, iar afirmația acestuia privind pierderea unor încasări de către stat este greșită, deoarece datoria companiei a fost convertită în acțiuni, iar Guvernul a pierdut procesul, afirmă premierul Ponta.
„Vreau să spun că toate legile prin care s-au privatizat, inclusiv Rompetrol, au fost promulgate – ia ghiciți de cine?-de președintele Traian Băsescu. Președintele se bazează, cumva în mod greșit sper, pe faptul că presa nu știe că noi nu mai avem o datorie de încasat de la Rompetrol, pentru simplul motiv că acea datorie s-a convertit în acțiuni și am pierdut procesul. Deci, președintele, treaba lui…”, a spus Ponta.
Întrebat de jurnaliști cum comentează faptul că președintele vorbea despre un furt prin lege, premierul a reluat ideea că toate legile de privatizare au fost promulgate chiar de șeful statului.
„Toate legile de privatizare au fost promulgate de președintele Traian Băsescu. Dacă domnia sa a furat prin lege, sigur…”, a spus Ponta.
Președintele Traian Băsescu a declarat că nu îi place în activitatea Guvernului că se „continuă a se fura prin lege”, ca pe vremea Guvernului Năstase, dând ca exemplu inclusiv memorandumul cu Rompetrol.
„Am făcut (premierul Ponta, n.r.) un aranjament cu Rompetrol, și în loc să ne dea 580 de milioane de dolari, ne dă numai 200 de milioane, și imediat m-am putut întâlni cu președintele kazah să-i raportez că am rezolvat problema Rompetrol. Păi, nu este în regulă. Eu m-am întâlnit cu președintele kazah acum doi ani și am fost extrem de ferm în a-i spune că trebuie să ne plătească 580 de milioane de dolari! S-a dus, azi, premierul și a spus «Frate, am rezolvat-o mai ieftin în Kazahstan»”, a afirmat Băsescu la Digi 24.
El a argumentat că este „apă de ploaie” și „fără nicio garanție” angajamentul din memorandum privind crearea unui fond de investiții de 1 miliard de dolari, la care kazahii să participe cu 800 de milioane, iar statul român cu 200 de milioane.
„N-am intrat în analiza memorandumului, care spune la un moment dat «Dar împreună statul român și Rompetrol vor face un fond de un miliard» – fără nicio garanție în memorandum. Deci apă de ploaie. Așa cum nu se dau banii de la 200 de milioane la 580, de ce aș crede că vor veni kazahii cu 800 de milioane, să-i pună într-un fond de dezvoltare la care vine statul român cu 200 de milioane? O copilărie”, a spus Băsescu.
Președintele a solicitat recent Parlamentului reexaminarea legii privind aprobarea acestui document, în sensul respingerii acestei legi.
În scrisoarea privind reexaminarea trimisă de șeful statului către Vasile Zgonea, președintele Camerei Deputaților, prin care solicită respingerea acestei legi, se arată că cele două părți semnatare își asumă un angajament de cumpărare din partea The Rompetrol Group N.V. a unui pachet minoritar de acțiuni reprezentând 26,6959% din capitalul social al Rompetrol Rafinare S.A., deținut în prezent de Oficiul Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie (OPSPI) în schimbul a 200 de milioane dolari SUA.
„Ca o premisă a implementării tranzacției mai-sus amintite, OPSPI va face demersuri utile și necesare pentru ca toate procesele aflate pe rolul instanțelor judecătorești și măsurile administrative inițiate împotriva S.C. «Rompetrol Rafinare» – S.A. să înceteze. De asemenea, cele două părți stabilesc constituirea unui fond de investiții kazah-român, sub forma unei societăți cu structura acționariatului 80% The Rompetrol Group și 20% statul român, care va investi în proiecte din domeniul energetic. Așadar, legea supusă reexaminării are un caracter individual, ea fiind concepută nu pentru aplicarea ei la un număr nedeterminat de cazuri concrete, ci într-un singur caz prestabilit expres, pentru realizarea tranzacției cu The Rompetrol Group N.V., o societate cu sediul în Strawinskylaan 807, Amsterdam, Olanda. Această soluție legislativă nu reglementează o relație socială generală, ci o prealabilă înțelegere, adică un acord de voință între The Rompetrol Group N.V. și Guvern”, argumentează președintele Băsescu în cererea de reexaminare.
De asemenea, șeful statului arată în cerere că „în situația de față, stingerea litigiilor respective se putea realiza pe calea unei tranzacții între Ministerul Finanțelor Publice și The Rompetrol Group N.V., printr-o hotărâre adoptată de Guvern, potrivit competenței sale de administrare a proprietății statului”.
„Totuși, Guvernul a ales calea unei inițiative legislative, pe care a depus-o în Parlament. În urma adoptării de către Parlament a proiectului de lege amintit, puterea legislativă a încălcat dispozițiile Articolului 1 alineatul (4) din Constituția României, deoarece și-a arogat competența de legiferare, cu încălcarea principiului separației și echilibrului puterilor în stat”, mai afirmă președintele Băsescu în cerere.
Ministrul Economiei, Varujan Vosganian, declara, în 9 mai, că dacă Parlamentul nu este de acord cu prevederile memorandumului pentru Rompetrol toate înțelegerile vor fi anulate și se va merge pe formula „ori totul ori nimic” și susținea că statul ar fi fructificat orice altă șansă de a obține mai mulți bani.
În baza memorandumului, statul va încasa 200 milioane dolari prin răscumpărarea de către compania de stat KazMunaiGaz din Kazahstan a unui pachet de 26,69% din acțiunile Rompetrol Rafinare, iar 25 milioane dolari din suma totală reprezintă prima convenită pentru dobândirea de către grupul Rompetrol a majorității absolute de vot la Rompetrol Rafinare.
Memorandumul mai prevede constituirea unui fond de investiții de un miliard de dolari, „în funcție de condițiile pieței”, cu o participare a statului român sub forma unei societăți pe acțiuni care va investi în proiecte din domeniul energetic din România. Durata investițională este proiectată până la șapte ani, iar proiectele vor fi selectate de grupul Rompetrol „în baza unor considerente economice solide”, conform politicii în materie de investiții.
Potrivit memorandumului, The Rompetrol Group (80%) și statul român (20%) vor constitui un Fond având ca obiect realizarea de investiții în proiecte energetice în România.
În 2003, Guvernul a transformat în obligațiuni cu o maturitate de șapte ani restanțele bugetare ale Rompetrol existente la 30 septembrie 2003, în valoare de 603 milioane de dolari, inclusiv dobânzi și penalități.
Scadența răscumpărării obligațiunilor a fost 30 septembrie 2010, dar până la acea dată Rompetrol Rafinare a răscumpărat obligațiuni în valoare de numai 71 milioane dolari. Valoarea totală a dobânzilor plătite de companie în perioada 2003-2010 în contul emisiunii de obligațiuni este de peste 250 milioane dolari.
Grupul Rompetrol, înregistrat în Olanda, are 45,85% din capitalul Rompetrol Rafinare. În urma conversiei obligațiunilor, statul român, prin Ministerul Economiei, a devenit în 2010 acționar al Rompetrol Rafinare, cu o participație de 44,69%, respectiv 19,7 miliarde de acțiuni.
