Premierul Victor Ponta i-a cerut ministrului Justiției să pregătească adoptarea, săptămâna viitoare, în Guvern a legii pentru eliminarea pensiilor speciale ale torționarilor comuniști, precizând că pensiile vor fi puse într-un fond special și doar cei achitați de instanță le vor putea primi înapoi.
Primul ministru a arătat că, în urma consultării Ministerului Muncii, s-a ajuns la o formă a legii care să respecte prevederile constituționale.
„Practic (…), tot ceea ce se plătește de la bugetul de stat, să le oprim. Îi punem într-un fond special pentru despăgubirea victimelor. Dacă instanța îi va achita, le dăm banii înapoi. Dacă instanța îi condamnă, înseamnă că am făcut bine”, a declarat Ponta, miercuri, la începutul ședinței de Guvern.
Ministrul Justiției, Robert Cazanciuc, a arătat că proiectul legii va fi definitivat în următoarele zile, după alte câteva consultări cu Ministerul Muncii.
Premierul Victor Ponta declara, pe 14 august, că este dispus să-și asume răspunderea pentru suspendarea plății pensiilor torționarilor comuniști, dacă Parchetul începe o acțiune penală împotriva acestora, și i-a cerut atunci ministrului Justiției, Robert Cazanciuc, să găsească o soluție juridică pentru rezolvarea problemei.
„Îmi angajez eu răspunderea – cu dumneavoastră împreună – cu torționarii, dacă avem orice fel de începere de acțiune penală din partea Parchetului sau un mic suport juridic, să le suspendăm plata pensiei până se judecă procesul. Probabil că o să ne dea în judecată. Vorbiți și cu CSM, și cu toți cei care ne mai pot sprijini. Ăștia, marii anticomuniști care condamnau anticomunismul, văd că i-au lăsat pe torționari foarte bine. Haideți să luăm noi măsuri, care eram oameni tineri în ’89 și nefiind din același sistem cu ei putem să luăm măsuri”, i-a spus atunci Ponta lui Cazanciuc, în ședința Guvernului.
Totodată, premierul i-a cerut ministrului Justiției ca, în afară de Consiliul Superior al Magistraturii, să solicite un punct de vedere în acest sens de la Curtea Constituțională și de la Înalta Curte de Casație și Justiție.
În aprilie, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a anunțat că a identificat numeroase fapte cu posibile consecințe de natură penală comise de 35 de angajați ai Direcției Generale a Penitenciarelor, în urma exercitării funcțiilor în perioada 1950-1964. Persoanele investigate au vârste cuprinse între 81 și 99 de ani și locuiesc pe teritoriul României. Totodată, IICCMER informa atunci că a intrat în posesia datelor de identificare, a numelor și adreselor exacte ale acestor persoane.
În 30 iulie, IICCMER a sesizat Parchetul privind activitatea locotenentului colonel (r.) Alexandru Vișinescu din perioada în care a fost comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat, respectiv din 1956 până în 1963. La denunțul penal, Institutul a atașat câteva sute de documente de arhivă și mărturii.
Din probele administrate de IICCMER a reieșit că deținuții politici închiși la Penitenciarul Râmnicu Sărat au fost supuși unui regim de exterminare, care a condus la decesul unora dintre aceștia. Potrivit datelor obținute de IICMER, regimul impus la Penitenciarul Râmnicu Sărat nu oferea condițiile minime de supraviețuire pe termen lung, aducând astfel gravă atingere dreptului la viață.
Potrivit IICCMER, Alexandru Vișinescu este responsabil din punct de vedere penal pentru decesele înregistrate. Astfel, în calitate de comandant de penitenciar, el era direct responsabil de „viața deținuților”, așa cum arată Regulamentul de funcționare a Direcției Generale a Penitenciarelor, ceea ce înseamnă că ansamblul condițiilor de detenție era organizat sau cel puțin tolerat de către acesta.
În 3 septembrie, Parchetul instanței supreme a anunțat că Alexandru Vișinescu este urmărit penal pentru genocid, întrucât în perioada 1956-1963, când a condus Penitenciarul Râmnicu Sărat, i-a supus pe deținuții politici la rele tratamente, bătăi și alte violențe, i-a lipsit de hrană, medicamente și asistență medicală.
În 9 august, Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție a preluat de la Parchetul Tribunalului București, dosarul având ca obiect denunțul formulat de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului împotriva torționarului Alexandru Vișinescu.
Alexandru Vișinescu s-a născut la Buzău, în 1925, și a fost comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat din anul 1956 și până la desființarea închisorii, în 1963, fiind și ultimul comandant al închisorii, unde a murit, în urma torturilor, Ion Mihalache.
