Premierul Ponta spune, într-un interviu acordat Deutsche Welle înainte de vizita în Germania, că s-a pus de acord atât cu perspectiva președintelui Băsescu,cât și cu cea a Poloniei privind adoptarea monedei euro și consideră că România poate fi pregătită structural pentru acest obiectiv în 2017-2018
Întrebat când apreciază că ar trebui România să adere la euro și după ce reporterul afirmă că impresia sa este că „de la un punct încoace v-ați pus de acord cu perspectiva președintelui Băsescu”, premierul afirmă că s-a pus de acord atât cu perspectiva președintelui, cât și cu cea a Poloniei.
„M-am pus de acord și cu perspectiva președintelui Băsescu, m-am pus de acord și cu perspectiva Poloniei, celălalt mare jucător din afara euro. Sunt două lucruri care trebuie să se unească: în primul rând, România să fie pregătită structural, nu doar cu criteriile nominale, inflație, deficit, datorie publică, ci și capacitatea noastră de a rezista la competiția din zona euro, căci dacă intrăm nepregătiți, ne ducem în faliment. Deci, acesta este primul criteriu pe care România, din punctul meu de vedere, îl poate îndeplini în perspectiva 2017-2018. Al doilea criteriu, care nu ține de România și Polonia, ci de deciziile care se iau în zona euro și anume, după criza financiară, după programele de ajutor din Portugalia, Irlanda, Grecia, Cipru, zona euro să aibă o politică mult mai coordonată și mai clară față de noii membri. Deci eu cred că euro va supraviețui cu bine acestei crize, cred însă că va duce inevitabil la niște schimbări și anume la o politică fiscală, bugetară mai bine coordonată în zona euro și România, dacă e pregătită în 2017-2018, trebuie să intre în zona euro. E în avantajul nostru să nu spunem, cum spune Marea Britanie «nu vrem în euro», e în avantajul nostru să ne stabilim ca target politic și strategic acest lucru și, dacă nu sunt prea optimist, cred că putem fi membri în 2018”, afirmă Ponta.
Interviul a fost acordat de Ponta agenției germane înainte de vizita pe care o va efectua, luni și marți, la Berlin, unde se va întâlni cu cancelarul Angela Merkel.
La finele anului trecut, când România încă păstra ținta de adoptare a monedei euro în 2015, premierul Victor Ponta a declarat că România trebuie să meargă pe drumul Poloniei, și anume să spună foarte clar că este în favoarea unei Europe cât mai bine închegate, că dorește să intre în Euro, însă anul 2015 nu este un reper bătut în cuie.
În luna aprilie, Guvernul a transmis Comisiei Europene un program de convergență care nu mai include o țintă pentru adoptarea monedei euro, premierul Victor Ponta afirmând atunci că 1 ianuarie 2019 reprezintă „un obiectiv destul de realist” pentru adoptarea monedei euro de către România.
El a amintit că un astfel de obiectiv este stabilit împreună cu Banca Națională și mediul de afaceri.
O lună mai târziu, președintele Traian Băsescu a declarat că anul 2017 ar trebui să fie termenul optim pentru adoptarea de către România a monedei euro, în condițiile în care 2015 nu mai este viabil, iar unele „persoane importante” au enunțat 2019 ca nou termen sau chiar renunțarea la o dată țintă.
Intrarea în ERM-II, mecanismul european al ratelor de schimb, este etapa premergătoare aderării la zona euro. Înainte de a intra în zona euro, o țară trebuie să respecte criteriile economice incluse în Tratatul de la Maastricht, respectiv să se afle timp de doi ani în ERM-2, în cadrul căruia moneda națională să fluctueze într-un intervalul de plus-minus 15% față de euro.
