Premierul Victor Ponta, prezent la lansarea proiectului european ELI-NP, cel mai mare laser din lume, a afirmat că a auzit de proiect în urmă cu doi ani, când mulți comentatori politici au ironizat capacitatea României de a derula investiția, printre cei care au crezut fiind însă comisarul UE Hahn.
„În urmă cu doi ani de zile, în prezentarea unei strategii a României de dezvoltare, am aflat pentru prima dată despre proiectul – nici nu știam cum să-i spun, ELI – și îmi amintesc foarte bine acest lucru pentru că mulți dintre cei care au auzit de proiect în urmă cu doi ani, și o parte importantă din mass-media, din comentatorii politici, au luat foarte în râs acest proiect, că «sigur» o să fie în România cel mai mare laser, că noi nu suntem în stare de așa ceva. Din fericire, au fost mai mulți oameni care au avut mai multă încredere, iar unul dintre ei este comisarul Hahn”, a spus Ponta.
Alături de comisarul europen pentru politică regională, Johannes Hahn, premierul a asistat, vineri, la Institutul de Fizică și Inginerie Nucleară- Horia Hulubei din Măgurele, la lansarea proiectului european ELI-NP (Extreme Light Infrastructure-Nuclear Physics) dedicat celui mai mare laser din lume.
Comisarul european a apreciat că centrul de la Măgurele va fi unul de avangardă pentru cercetarea științifică și va crea oportunități noi de muncă în întreaga regiune, pentru Comisia Europeană fiind un proiect important care va schimba orientarea „exportului de inteligență”, în sensul că mulți cercetători vor prefera să lucreze la Măgurele decât în alte țări, și va reduce decalajele de dezvoltare.
Proiectul a fost anunțat în urmă cu doi ani de Guvernul Boc.
ELI-NP, un centru de cercetări în domeniul fizicii nucleare care va fi construit la Măgurele, este unul dintre cei trei piloni ai proiectului european ELI, care va deveni cea mai avansată structură pe plan mondial destinată studiilor legate de radiația fotonică cu caracteristici extreme. Celelalate două centre – ELI-Beamlines și ELI-ALPS – vor fi construite la Praga (Cehia) și, respectiv, Szeged (Ungaria).
Finanțarea construcției acestor primi trei piloni ELI în România, Cehia și Ungaria va fi făcută prin intermediul autorităților celor trei state, cu contribuție europeană din Fondurile Structurale (în România, Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice – POS-CCE), potrivit unui comunicat oficial.
Costuile ELI-NP sunt de 356,231 milioane de euro, inclusiv TVA. Finanțarea UE va fi de 83 la sută, iar statul român va trebui să contribuie cu restul de 17 la sută din sumă.
În prima fază de finanțare, care se încheie în 2015, Comisia Europeană a decis acordarea României a sumei de 180 de milioane de euro, fără TVA, din fondurile structurale, a doua etapă de finanțare urmând să se desfășoare între 2014 – 2016.
Construcția centrului de cercetare ELI-NP la Măgurele ar trebui finalizată până în toamna anului 2014, pentru ca apoi să fie instalați cei doi laseri de mare putere și sistemul de radiție gamma, iar centrul de cercetare să fie operațional din 2017.
