Premierul Victor Ponta a declarat, luni, că problema arieratelor nu este rezolvată, arătând însă că aceasta poate fi rezolvată până la sfârșitul lunii iunie, când se reunește boardul FMI.
„Problema arieratelor nu e rezolvată, dar poate fi rezolvată până intrăm în boardul FMI de la sfârșitul lui iunie. Miniștrii Chițoiu și Voinea vă pot da graficul nostru de reducere a arieratelor”, a spus Ponta.
Întrebat dacă are garanția că scrisoarea de intenție va intra în boardul FMI și va trece în bune condiții, așa cum a declarat vicepremierul Daniel Chițoiu, Ponta a răspuns: „Nu are nimeni o asemenea garanție”.
„Chițoiu își dorește, e normal, e ministru de Finanațe”, a spus Ponta.
El a precizat că este optimist referitor la prior actions. „Avem niște prior actions. Sunt optimist referitor la toate, chiar dacă sunt foarte dificile – CFR Marfă, cât de greu mergem mai departe, dar merge. Arieratele – la fel. Păstrarea în toate țintele de deficit – asta s-a realizat și se realizează în continuare. E greu. Sunt optimist”, a mai spus Ponta.
Ministrul Finanțelor, Daniel Chițoiu, a declarat, joi, că poate garanta că scrisoarea de intenție privind acordul cu FMI va intra în boardul instituției financiare, iar acordul României cu FMI se va încheia „în bune condiții”.
Chițoiu a fost întrebat dacă poate garanta că se va îndeplini ținta privind arieratele și se va intra în boardul FMI.
„Garantez că scrisoarea va intra în board-ul FMI și acordul se va încheia în bune condiții”, a susținut ministrul.
Achitarea arieratelor de către autoritățile locale este unul dintre principalele angajamente asumate constant de România în negocierile cu Fondul Monetar Internațional (FMI) și nerespectat de fiecare dată.
Luni, premierul Victor Ponta a declarat că, în momentul de față, România nu îndeplinește criteriul, dar că acesta trebuie îndeplinit până în iunie, când este board-ul FMI, și că, în caz contrar, acordul cu Fondul nu va intra în boardul instituției financiare.
Acordul cu FMI expiră în vara acestui an, iar autoritățile de la București și-au propus să încheie o nouă înțelegere financiară.
Guvernul a decis miercuri să ridice, în regim de urgență, limita împrumuturilor pe care autoritățile locale le pot contracta pentru arierate, la 800 milioane lei, revenind astfel la plafonul decis inițial, dar redus ulterior, când a încercat să impună pe plan local ordinea de cheltuire a banilor din TVA și impozit.
La 31 decembrie 2012, autoritățile locale înregistrau față de furnizorii de bunuri, servicii și lucrări un volum al arieratelor de 840,2 milioane lei. La finele lunii ianuarie 2013, arieratele au înregistrat o creștere de peste 300 milioane lei, ajungând la 1,18 miliarde lei. Arieratele reprezintă acele plăți restante cu o vechime mai mare de 90 de zile.
La începutul acestui an, în luna ianuarie, Guvernul a decis, conform înțelegerii cu FMI, că autoritățile locale care înregistrează arierate la 31 ianuarie 2013 vor fi obligate să reducă volumul datoriilor cu cel puțin 85% în termen de două luni, până la 31 martie, în caz contrar Trezoreria urmând să limiteze plățile care pot fi efectuate din contul acestora.
Pentru a le facilita îndeplinirea acestei obligații, Guvernul a decis în același timp, prin excepție de la Legea privind finanțele publice locale, că autoritățile locale pot contracta de la Ministerul Finanțelor, până la 29 martie 2013, împrumuturi din vărsăminte din privatizare înregistrate în contul curent general al Trezoreriei Statului, cu termen de rambursare de maximum 5 ani. Plafonul maxim al împrumuturilor a fost fixat încă de atunci la 800 milioane lei, apropiat de volumul total al arieratelor calculat la finele anului trecut.
Două luni mai târziu, Guvernul a redactat un proiect de ordonanță de urgență care stabilea că suma din cota defalcată din impozitul pe venit și taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale, precum și sumele reținute ca urmare a aplicării gradului de necolectare a impozitelor și taxelor locale se repartizează „numai” pentru achitarea arieratelor.
Proiectul a generat nemulțumirea autorităților locale, care au susținut că solicitarea Guvernului privind achitarea cu prioritate a arieratelor reprezintă un abuz, deoarece doar consiliile județene și locale decid destinația banilor proprii.
Pe fondul protestelor, Guvernul a aprobat ordonanța într-o formă diferită de cea propusă, stabilind că fondurile din TVA și impozitul pe venit sunt alocate pentru achitarea arieratelor, „precum și” pentru susținerea programelor de dezvoltare locală, prioritară fiind însă stingerea datoriilor.
Prin aceeași ordonanță, limita împrumuturilor pe care autoritățile locale le puteau contracta pentru arierate a fost redusă la doar 500 milioane lei. La finele lunii aprilie, acest plafon a fost majorat în Parlament la 680 milioane lei, iar termenul permis pentru contractarea împrumuturilor a fost prelungit până la 15 mai.
Acum, cu puțin timp înainte de reuniunea board-ului FMI, Guvernul a adoptat o nouă ordonanță de urgență prin care plafonul maxim de contractare a împrumuturilor este ridicat la 800 milioane lei, ajungându-se astfel la limita stabilită încă de la începutul anului, dar redusă ulterior, când Executivul a încercat să impună autorităților locale să folosească sumele bugetare cu prioritate pentru achitarea arieratelor.
O altă precondiție pentru aprobarea ultimei evaluări a acordului curent cu FMI o reprezintă privatizarea CFR Marfă.
Premierul Victor Ponta speră ca privatizarea CFR Marfă să nu fie „până la capăt” un eșec și consideră în continuare că investitorii interesați nu sunt „companii fantomă”, ci grupuri serioase și puternice, problemele rezultând probabil din cauza termenelor foarte scurte pentru redactarea documentelor.
Niciunul dintre cei trei investitori care au depus documentația de participare nu s-a precalificat pentru etapa următoare în cadrul procesului de privatizare a companiei CFR Marfă, în urma verificării și analizării documentelor, procesul urmând să fie reluat.
Documentația de participare pentru precalificarea la privatizarea CFR Marfă a fost depusă de compania americană OmniTRAX, Grup Feroviar Român (GFR) și asocierea dintre Transferoviar Grup (TFG) și Donau-Finanz GmbH & Co KG Austria.
Miercuri, premierul a declarat că procedura de privatizare a CFR Marfă va fi reluată de săptămâna viitoare, după ce va fi modificat caietul de sarcini pentru a impune condiții de participare mai puțin restrictive, precizând că vina nu aparține Ministerului Transporturilor.
Privatizarea CFR Marfă se realizează printr-o procedură de vânzare de acțiuni prin metode combinate cu criterii de precalificare, constând în negociere pe bază de oferte preliminare și neangajante, urmată de licitație cu ofertă în plic pentru un pachet majoritar de 51% din capitalul social al companiei.
Licitația pentru pachetul de 51% din acțiunile CFR Marfă pornește de la 180 milioane de euro.
