Ponta: Nu acceptăm de la nimeni obrăznicii și lecții privind autoritățile locale și steagurile



Premierul Victor Ponta a cerut ministrului de Externe să adopte o atitudine fermă și să transmită că România nu acceptă de la nimeni din străinătate „obrăznicii” și lecții privind funcționarea autorităților locale și nici sfaturi privind arborarea steagurilor.
„Vă rog, domnule ministru de Externe, înainte să plecați la Bruxelles, să dați un răspuns – nu dumneavoastră, ministerul – un răspuns foarte ferm și foarte clar că nu acceptăm niciun fel de – eu nu vreau să folosesc un termen nediplomatic, aș fi spus în mod normal ««obrăznicii»» – dar nu acceptăm niciun fel de lecții de la nimeni de cum se aplică în România legile, inclusiv cele privind funcționarea autorităților locale. Cred că avem cele mai înalte standarde din Europa de reprezentare a minorităților, de autonomie a structurilor locale. Cred că, dacă cineva vrea să-și facă campanie electorală în România, vreau să aveți o atitudine foarte fermă, fără să ne lăsăm prinși în capcane pe această temă, dar nu cred că cineva ne poate spune ce steaguri afișăm pe aici și cum să afișăm steagurile. O să rog și domnul ministru de Interne, prefecții, toate autoritățile statului să-și facă datoria conform legii. Nu vreau să cădem în capcana de a fi provocați, dar nici nu vreau să pară că cineva ne dă lecții de peste frontieră”, a spus Ponta, în ședința de guvern.
Ministrul de Externe, Titus Corlățean, i-a spus premierului că a dat deja dispoziție structurilor ministerului să emită o reacție în acest sens.
„E foarte importantant acest lucru, ca să nu-și închipuie totuși cineva că putem să întoarcem de prea multe ori obrazul și cred că sunt niște lucruri pe care trebuie să le punem la punct foarte clar”, a conchis Ponta.
Secretarul de stat în MAE ungar, Nemeth Zsolt, a declarat, marți, că maghiarii din Transilvania sunt supuși unei agresiuni simbolice și, prin urmare, maghiarii din Ungaria trebuie să răspundă, arborând steagul Ținutului Secuiesc, relatează gandul.info.
Presa maghiară relatează că declarația lui Nemeth Zsolt este o replică la scandalul steagului secuiesc. Oficialul maghiar, cunoscut pentru pozițiile sale pro-autonomie, a îndemnat primarii din Ungaria să arboreze în semn de solidaritate steagul Ținutului Secuiesc, scrie gandul.info.
La finalul săptămânii trecute, la ceremonia de învestire a noului prefect de Covasna, steagul Ținutului Secuiesc a fost scos din sala de protocol unde s-a desfășurat evenimentul.
Steagul Ținutului Secuiesc a fost arborat, marți, într-unul din districtele din Budapesta. Secretarul de stat Nemeth Zsolt a declarat că steagul a fost arborat în semn de solidaritate față de cauza autonomiei pentru care militează autoritățile locale din Harghita și Covasna. Referindu-se la refuzul autorităților române de a permite arborarea steagului neoficial al Ținutului Secuiesc, Nemeth Zsolt a declarat că, în opinia sa, este o agresiune simbolică din partea autorităților române.
„Nu exagerez când spun că suntem în fața unei agresiuni simbolice”, a declarat Nemeth Zsolt.
Oficialul maghiar a adăugat că în Secuime a fost declanșat un adevărat „război al steagurilor”. Nemeth Zsolt a declarat că se așteaptă ca Guvernul Ponta să intervină și să oprească această dispută.”Guvernul maghiar se așteaptă ca guvernul român să intervină și să oprescă acestă agresiune simbolică împotriva minorității maghiare din Ardeal”, a declarat Zsolt. Oficialul maghiar a mai spus că primăriile din Ungaria ar trebui să arboreze în semn de solidaritate steagul Ținutului Secuiesc.
Declarațiile oficialului maghiar vin la câteva zile după ce steagul Ținutul Secuiescu a fost scos din sala unde a fost învestit în funcție noul prefect al județului Covasna. Disputa pe steagul secuiesc s-a reactivat după ce în noiembrie 2012 instanța decis că este legală utilizarea unui astfel de drapel în Covasna. La ceremonie a fost prezent și vicepreședintele PSD Constantin Niță care a declarat că autonomia Ținutului Secuiesc nu poate fi pusă în discuție. Niță a mai declarat că afirmațiile președintelui Consiliului Județean Covasna, Tamaș Sandor, legate de autonomie sunt în opinia sa deranjante și reprezintă „o reacție emoțională”.
În noiembrie 2012, Tribunalul Covasna a respins acțiunea prefectului Codrin Munteanu care atacase în contencios administrativ hotărârea Consiliului Județean prin care a fost aprobat steagul județului. Prefectul de Covasna, Codrin Munteanu, declara, în iunie, într-o conferință de presă, că a atacat în contencios hotărârile Consiliului Județean Covasna și Consiliului Local Covasna prin care au fost aprobate steagul județului, respectiv cel al orașului Covasna, pe motiv că singurul simbol al unității administrativ-teritoriale care poate fi aprobat este stema.
În martie 2008, Consiliul Județean Covasna a adoptat o hotărâre privind includerea în statutul județului a unor însemne specifice: stema, drapelul și fanionul județului Covasna, care să fie utilizate, în condițiile legii, cu prilejul unor manifestări de interes local, în acțiuni protocolare sau festive, alături de drapelul național.
Culorile drapelului și ale fanionului sunt bazate pe combinația coloristică a stemei județului, aprobată prin hotărâre de guvern, și anume albastru și auriu.
Pe 18 ianuarie președintele CJ Covasna le-a cerut primarilor din zona municipiilor Sfântu Gheorghe și Târgu Secuiesc să arboreze pe fațada primăriilor drapelul secuiesc. „Am cerut acest lucru pentru că angajamentul față de Ținutul Secuiesc este în inima noastră, dar și în semn de solidaritate față de cei care au fost atacați de prefectul Codrin Munteanu pentru folosirea steagului secuiesc și simbolurilor secuiești, printre aceștia fiind și primarul comunei Ozun”, a afirmat Tamas.
Secretarul de stat al MAE ungar, Nemeth Zsolt, alături de vicepremierul maghiar Semjen Zsolt, este unul dintre susținătorii înfocați ai autonomiei Ținutului Secuiesc. În august 2012, Nemeth Zsolt a declarat că Ungaria susține dezideratul comunității maghiare pentru automia Ținutului Secuiesc. Pentru minoritățile maghiare din afara granițelor Ungariei este un lucru benefic ceea ce ele își definesc ca un lucru benefic și care este în concordanță cu reglementările internaționale în vigoare. Noi nu dorim să spunem de la noi ceea ce este bun și ce este bine pentru aceste comunități, dar susținem toate aceste obiective pe care singure și le definesc”, a spus diplomatul ungar.