Premierul Victor Ponta a declarat, luni, că întârzierea cu care Statutul parlamentarilor a intrat în vigoare, provocată de faptul că președintele Traian Băsescu a contestat proiectul la Curtea Constituțională, costă, în total, 20 de milioane de lei, pe care statul trebuie să îi plătească în 2013.
„Și la Senat și la Cameră – ei au adoptat, săracii, la timp reglementările, dar le-a tot contestat domnul Băsescu și PDL. Și atunci au avut cheltuieli: ne costă vreo 20 de milioane de lei cu totul, Senat și Cameră, contestațiile lui Traian Băsescu la Curte. Ca să știți cât ne costă în bani. Anul ăsta plătim 20 de milioane de lei pentru că domnul Traian Băsescu a contestat de două pri, sau de trei ori, că nici el nu mai știe, a contesta la Curte, cum de altfel ați văzut că contestă totul de două ori, de trei ori, cum a fost și cu referendumul”, a spus Ponta.
Șeful statului a trimis la CC, în 23 aprilie, o sesizare de neconstituționalitate privind Legea pentru modificarea și completarea Statutului deputaților și al senatorilor.
Curtea Constituțională a decis, în iunie, că două articole din Statutul parlamentarilor sunt neconstituționale.
Judecătorii Curții au stabilit că sunt contrare prevederilor Constituției articolul I al legii aflate la promulgare, punctele 18 și 19.
Primul dintre puncte prevede modificarea articolului 24 din Legea 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor.
Potrivit modificărilor care fuseseră propuse, cererea de reținere, arestare sau percheziție a deputatului ori a senatorului ar fi urmat să fie adresată de către ministrul Justiției președintelui Camerei din care deputatul sau senatorul face parte pentru a fi supusă aprobării plenului Camerei. Cererea trebuia să conțină indicarea cazului prevăzut de Codul de procedură penală și motivele concrete și temeinice care justifică luarea măsurii preventive sau dispunerea percheziției.
Tot articolul 1, punctul 18, declarat neconstituțional, stabilea că președintele Camerei din care face parte deputatul sau senatorul aduce, de îndată, cererea la cunoștința Biroului permanent, care o trimite Comisiei care are în competență analizarea situațiilor privind imunitatea pentru a întocmi un raport în termen de cel mult 3 zile. Portrivit modificărilor declarate neconstituționale, raportul Comisiei urma să facă referiri punctuale la motivele concrete, legale și temeinice invocate.
Magistrații de la Curtea Constituțională au stabilit că este neconstituțional și punctul 19 al articolului 1, prin care se introducea Articolului 24² în Legea 96/2006, cu următorul cuprins: «(1) Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sesizează Camera Deputaților sau Senatul, după caz, pentru a cere începerea urmăririi penale pentru săvârșirea unei fapte penale care are legătură cu exercitarea mandatului unui membru al Guvernului care are și calitatea de deputat sau de senator, în temeiul Articolului 109 din Constituția României, republicată. Sesizarea trebuie să conțină motivele concrete, legale și temeinice care justifică începerea urmăririi penale.(…) (4) Raportul Comisiei va face referiri punctuale la motivele concrete, legale și temeinice invocate; acesta se aprobă prin votul secret al majorității membrilor prezenți. (…)»”.
Judecătorii CC au stabilit că aceste toate aceste texte de lege sunt contrare prevederilor constituționale care arată că în România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie.
Plenul reunit al Senatului și Camerei Deputaților a adoptat, în iulie, în sesiune extraordinară, proiectul de modificare a Statutului deputaților și senatorilor, pus în acord cu decizia Curții Constituționale.
Președintele Traian Băsescu a promulgat, în iulie, Legea pentru modificarea și completarea Legii 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor.
