Mesajul Curții Constituționale către firme șmechere prin declararea Codului insolvenței drept neconstituțional a fost că pot continua evaziunea deoarece sunt protejate, ceea ce este o lovitură importantă pentru toate guvernele, a afirmat premierul Ponta, adăugând însă că sincer nu știe ce a decis CC
„Legea pe care am adoptat-o combătea evaziunea fiscală la nivel național a acelor firme din toate domeniile care, pentru a nu plăti taxe și impozite, intrau în mod voit în insolvență. Decizia de ieri a Curții Constituționale este un sprijin pentru evazioniștii fiscali și o lovitură importantă nu doar pentru guvernul actual, ci pentru toate guvernele de acum încolo care vor încerca să aibă venituri mai mari la buget și să prezinte companiilor corecte faptul că nu sunt dezavantajate. Când văd companii care au sute de milioane datorii la bugetul de stat și, iată, prin decizia de ieri a Curții Constituționale sunt în continuare protejate să nu plătească taxe și impozite, nu pot decât să constat o decizie care afectează grav dezvoltarea României în continuare. Împărțirea României între firme corecte, care plătesc taxe, și șmecheri care nu plătesc taxe și sunt protejați de Curtea Constituțională cred că este extrem de nocivă pentru societatea românească”, a spus Ponta.
Întrebat însă dacă, odată cu decizia CC, se va reveni la vechea lege a insolvenței, Ponta a afirmat: „Ca să fiu foarte sincer, nu știu ce a decis Curtea, pentru că nimeni nu știe ce a decis !”.
El a apreciat însă în continuare că mesajul Curții Constituționale pentru firme a fost să continue evaziunea fiscală „pentru că noi vă protejăm”, ceea ce este îngrozitor.
Premierul Victor Ponta s-a pronunțat pe această temă și miercuri dimineața, când a acuzat Curtea Constituțională că sprijină evaziunea fiscală și nu lasă Guvernul să combată acest fenomen, el afirmând despre actuala lege a insolvenței că încurajează companiile să nu plătească taxe.
Ponta a adăugat că actuala lege a insolveneței este „o lege proastă” și a spus că este hotărât să o schimbe pentru a sprijini companiile „serioase” să investească, să plătească și să fie „actorii corecți” în economia românească.
Curtea Constituțională a admis, marți, excepția de neconstituționalitate ridicată de Avocatul Poporului referitor la ordonanța de urgență a Guvernului privind insolvența și a constatat totodată că întreg actul normativ este neconstituțional.
Sesizarea Avocatului Poporului a vizat articolul 81 alineatul 3 și articolul 348 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 91/2013 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, fiind invocată lipsa conformității unor dispoziții legale din actul normativ față articolul 1 alineatul 5 și articolul 15 alineatul 2 din Constituție.
Ordonanța de urgență privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, adoptată pe 2 octombrie de Guvern, prevede la articolul 81 că: „În cazul în care activitatea debitorului se află sub incidența prevederilor Legii audiovizualului, ca urmare a deschiderii procedurii și până la data confirmării planului de reorganizare se suspendă licența audiovizuală cu începere de la data primirii comunicării de către Consiliul Național al Audiovizualului”.
De asemenea, ordonanța prevede că „în planul de reorganizare vor fi prevăzute condițiile de exercitare a dreptului de a difuza, într-o zonă determinată, un anume serviciu de programe, condiții ce vor fi supuse aprobării prealabile a Consiliului Național al Audiovizualului”.
Articolul 348 din OUG 91/2013 prevede că actul normativ intră în vigoare la 25 octombrie și „se aplică și procedurilor de prevenire a insolvenței și de insolvență aflate în derulare la data intrării sale în vigoare, cu excepția dispozițiilor art. 183-203, care se aplică doar cererilor introduse după data intrării în vigoare a acesteia”.
Adoptarea acestei OUG a fost justificată de Guvern având în vedere actualul context economic, care impune luarea unor măsuri rapide pentru crearea premiselor legislative și administrative care să conducă la creșterea eficienței operatorilor economici, la creșterea siguranței circuitului economic și a atractivității investiționale a pieței românești.
Judecătorii constituționali au admis însă sesizarea Avocatului Poporului, stabilind că prevederile invocate sunt neconstituționale, și au decis, de asemenea, că ordonanța este neconstituțională.
Avocatul Poporului a transmis în 9 octombrie la Curtea Constituțională sesizarea în cazul Ordonanței de urgență privind insolvența, ridicând excepția de neconstituționalitate a articolului 81 alineatul 3 și a articolului 348.
În ce privește încălcarea articolului 1 alineatul 5 din Constituție, Avocatul Poporului a arătat că prin dispozițiile acesteia, potrivit cărora respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie, se instituie o obligație generală impusă tututor subiecților de drept, inclusiv puterii executive, care în activitatea de legiferare trebuie să respecte legea fundamentală și să asigure calitatea legislației.
„Este evident că pentru a fi aplicat în înțelesul său, un act normativ trebuie să fie precis, previzibil și totodată să asigure securitatea juridică a destinatarilor săi”, a precizat Avocatul Poporului.
Totodată, asigurarea securității juridice trebuie observată cu mai multă strictețe în cazul regulilor cu implicații și consecințe financiare, astfel încât cei vizați de acestea să cunoască precis întinderea obligațiilor impuse, a susținut Avocatul Poporului în documentul citat.
„În aceste condiții, dispozițiile art. 348 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 91/2013, care prevede că noile reglementări se aplică tuturor procedurilor aflate în derulare la data intrării în vigoare a actului normativ, cu excepția prevederilor art. 183-203, nu sunt constituționale”, a arătat Avocatul Poporului în sesizare.
De asemenea, dispozițiile articolului 81 alineatul 3 din OUG 91, care fixează un regim juridic distinct pentru debitorul aflat sub incidența prevederilor Legii audiovizualului nr. 504/2002, pot fi considerate neconstituționale în raport cu articolul 1 alineatul 5 din Constituție, întrucât cei pentru care s-a declanșat procesura de insolvență în timpul legii vechi nu au posibilitatea să prevadă că o reglementare ulterioară le va afecta existența ca subiecți de drept privat.
În ce privește neconcordanța dispozițiilor articolului 348 din OUG 91 în raport de articolul 15 alineatul 2 din legea fundamentală, Avocatul Poporului a arătat că la stabilirea sferei de acțiune în timp a legii trebuie să se țină cont atât de prioritatea legii noi față de cea veche, dar și de siguranța raporturilor juridice, care presupune ca acestea „să nu fie desființate sau modificate fără un motiv de ordine publică”.
Avocatul Poporului a menționat că, în actualul context legislativ, legiuitorul a ales ca noile dispoziții de procedură civilă să se aplice numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acestuia în vigoare.
