Premierul Victor Ponta a declarat, joi, că a discutat cu conducerea operativă a Ministerului Justiției despre „un proiect mai vechi” finanțat de Banca Mondială privind informatizarea instanțelor și investiții, care a fost „întârziat destul de mult” și care trebuie „revigorat”.
„În special, Curțile de Apel Craiova și Iași – curți de apel extrem, extrem de aglomerate, care acoperă județe mari, acoperă populație foarte mare, au foarte multe cazuri -, au fost de fiecare dată amânate. Dacă vă spun că e vorba de Craiova și de Iași o să înțelegeți de ce fostul Guvern nu au avut niciodată nicun leu. Este foarte bine că a avut pentru Cluj sau pentru Arad, dar din păcate pentru Craiova și Iași nu au avut niciodată bani și trebuie să acționăm noi în acest sens. Proiectul finațat de Băncii Mondiale este important și poate să acopere acest deficit din anii trecuți, deficit din păcate justificat pe criterii politice”, a explicat Victor Ponta.
Premierul a dat de înțeles că banii s-au alocat curților de apel în funcție de culoarea politică a celor care au condus județele, unde instanțele își au sediile.
În 20 ianuarie 2012, Ministerul Justiției – condus atunci de Cătălin Predoiu – informa că programul Reforma Sistemului Judiciar, finanțat de Banca Mondială (BM), a trecut începând cu 15 martie 2011 de la calificativul „Unsatisfactory”- pe care l-a avut în ultimii doi ani – la „Satisfactory”.
MJ explica, într-un comunicat remis agenției MEDIAFAX, stadiul implementării programului Reforma Sistemului Judiciar, finanțat de Banca Mondială prin Împrumutul BIRD 4811-RO, la sfârșitul anului 2011.
„În urma eforturilor susținute ale Ministerului Justiției de la finalul anului 2010, Acordul de Împrumut încheiat între Banca Mondială și partea română (Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Justiției) pentru finanțarea Programului «Reforma sistemului judiciar», a fost extins în data de 10 noiembrie 2010 cu doi ani printr-un amendament, până la data de 31 martie 2013, astfel încât obiectivele asumate în cadrul acestui program să poată fi atinse de partea română. Cu toate acestea, Ministerul Justiției și Consiliul Superior al Magistraturii și-au asumat, în cadrul amendamentului, îndeplinirea până în 30 septembrie 2011 a nouă condiționalități/măsuri/acțiuni, care dacă nu ar fi fost atinse la termenele stabilite, ar fi dus la anularea sumelor aferente din împrumut”, arăta sursa citată.
Conform angajamentelor asumate au fost duse la îndeplinire, în perioada noiembrie 2010 – septembrie 2011, toate cele nouă condiționalități/măsuri, fapt constatat și de Banca Mondială în urma misiunilor de verificare a liderului de proiect din perioada 2010 – 2011.
În acest context pozitiv al implementării, Programul a trecut, începând cu 15 martie 2011 de la calificativul „Unsatisfactory”- pe care l-a avut în ultimii doi ani – la „Satisfactory”.
Concret, în anul 2011 au fost înregistrate următoarele realizări principale: finalizarea studiilor de impact al aplicării noilor coduri; finalizarea lucrărilor aferente a cinci sedii de instanță (Tribunalul Suceava, Tribunalul Ialomița, Tribunalul Argeș, Judecătoria Orșova, Judecătoria Săliștea Sibiului); continuarea lucrărilor la două sedii de instanță (Curtea de Apel Pitești, Tribunalul Tulcea); demararea lucrărilor de execuție la două obiective de investiții importante – Palatul de Justiție Iași, Tribunalul Sibiu; mobilarea a șapte sedii de instanțe de judecată (Tribunalul vechi Baia Mare, Judecătoria Blaj, Judecătoria Vatra Dornei, Judecătoria Vișeul de Sus, Judecătoria Bolintin Vale, Judecătoria Săliște, Tribunalul Ialomița).
Totodată, s-a semnat contractul pentru achiziția și implementarea sistemului de înregistrare a ședințelor de judecată și continuă derularea contractului prin care întregul sistem judiciar (Ministerul Justiției, Ministerul Public, instanțe, parchete, Consiliul Superior al Magistraturii, Administrația Națională a Penitenciarelor și Înalta Curte de Casație și Justiție) va beneficia de un sistem IT complex de management al resurselor umane, financiare și materiale/logistice de ultimă generație, pentru a simplifica și a asigura transparența modului în care se gestionează resursele la nivelul sistemului judiciar român;
Din perspectivă financiară, MJ arăta că s-a contractat aproximativ 70% din împrumutul acordat de Banca Mondială (din 110 milioane de euro), din care s-au cheltuit aproximativ 36 %.
Ministerul Justiției coordonează gestionarea împrumutului extern acordat de Banca Mondială (BIRD) prin acordul de împrumut Nr. 4811 – RO în valoare totală de 142 milioane Euro (din care 110 milioane acordate de BIRD și 32 milioane contribuția Guvernului României) pentru implementarea Programului „Reforma Sistemului Judiciar”.
Perioada de implementare a proiectului este 2006-2013 (1aprilie 2013), conform Amendamentului încheiat la Acordul de Împrumut nr. 4811-RO aprobat prin HG 1133/26 noiembrie 2010.
Scopul programului îl constituie creșterea eficienței instanțelor din România și îmbunătățirea responsabilizării sistemului judiciar, având ca rezultat reducerea corupției și sporirea transparenței actului de justiție.
Programul este structurat pe patru componente: Componenta I – Reabilitarea infrastructurii instanțelor; Componenta II – Consolidarea capacității administrative a instanțelor; Componenta III – Realizarea unui sistem IT integrat de management al resurselor în cadrul sistemului judiciar; Componenta IV – Dezvoltarea instituțională a instituțiilor sistemului judiciar.
În conformitate cu planul de achiziții al programului, din totalul împrumutului acordat de BIRD, Ministerului Justiției și instanțelor le sunt destinați aproximativ 103.262.764 de euro (reprezentând 93,88% din împrumut), iar Consiliului Superior al Magistraturii 6.737.236 de euro (6,12%).
„Aproximativ 84% din suma alocată Ministerului Justiției reprezintă cheltuielile cu execuția lucrărilor de construcții la sediile instanțelor judecătorești. La aceste sume se adaugă 32 milioane de euro alocate inițial în 2006 de Guvernul României pentru a asigura 15% din lucrări de construcții civile si alte cheltuieli necuprinse in planul de achiziții (taxe pentru Inspectoratul de Stat în Construcții, Casa Socială a Constructorului, cheltuieli cu buna funcționare a DIPFIE – departamentul din minister care coordonează proiectul – denumite generic costuri operaționale). După amendarea acordului de împrumut din noiembrie 2010, toate sub-proiectele/contractele cuprinse în planul de achiziții sunt finanțate 100% din credit extern (lucrările de construcție nu vor mai fi finanțate 85% din împrumut și 15% de la bugetul de stat)”, preciza MJ.
Potrivit situației programului la 31 decembrie 2011, 58 de contracte încheiate/semnate, din care 14 contracte au avut ca obiect lucrări de construcții civile ce au vizat îmbunătățirea infrastructurii instanțelor judecătorești; opt contracte au avut ca obiect achiziția de bunuri; 36 de contracte au avut ca obiect servicii de consultanță
Din cele 58 semnate, 34 au fost finalizate: zece contracte au avut ca obiect lucrări de construcții civile; cinci contracte au avut ca obiect achiziția de bunuri; 19 contracte au avut ca obiect servicii de consultanță; 77,304,247 de euro angajați (70,28% % din totalul împrumutului) prin contracte încheiate de Ministerul Justiției; 39,336,836 de euro cheltuiți (35,76% din totalul acordului de împrumut).
În 17 noiembrie 2005, fostul ministru al Justiției, Monica Macovei, anunța că Banca Mondială va împrumuta România cu 110 milioane euro, pentru construirea unor noi sedii de instanțe și renovarea spațiilor existente, precum și pentru pregătirea personalului, în ideea unei „atmosfere prietenoase” în relația cu cetățeanul.
Proiectul, semnat de Ministerul Justiției și Banca Mondială, urmărea îmbunătățirea sistemului judiciar, pentru reducerea duratei proceselor și a numărului de dosare amânate, externalizarea unor activități și distribuirea pe secții a personalului în raport cu numărul dosarelor înscrise și a locuitorilor din zona respectivă. Prin acest proiect s-a urmărit asigurarea condițiilor tehnice necesare pentru înregistrarea pe suport electronic a cazurilor, arhivarea dosarelor și instalarea aparaturii de supraveghere video și audio.
Macovei preciza că toate aceste proiecte vor fi aplicate pe baza unei analize care ar urma să fie încheiate în luna februarie 2006.
Inițial, de la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), pentru coordonarea derulării programelor Băncii Mondiale – cum ar fi informatizarea instanțelor și parchetelor, strategia de comunicare, repararea, renovarea, dar și raționalizarea sediilor instanțelor și parchetelor – a fost desemnată judecătoarea Alexandrina Rădulescu, membru pe atunci al Consiliului și un apropiat al fostului ministru al Justiției, Monica Macovei.
În urma constatării unor deficiențe, aceste atribuții au revenit judecătoarei Ana Lăbuș, membru CSM. În 23 august 2007, Ana Lăbuș și-a exprimat îngrijorarea cu privire la „productivitatea programelor”, unele module fiind păstrate, însă la unele „va trebui să se renunțe”.
În aprilie 2008, la scurt timp după ce a preluat portofoliul Justiției, Cătălin Predoiu a stabilit cu experții Băncii Mondiale (BM) recuperarea decalajului privind implementarea programului.
„Nu aș vrea să spun că există cineva vinovat și cineva nevinovat. Pur și simplu, procedurile au mers foarte greu, sunt proceduri destul de complicate. Există destule garanții ca lucrurile să se desfășoare în deplină legalitate și obiectivitate, dar poate că și contextul și-a pus amprenta. Succesiunea atâtor miniștri și echipe, nesiguranța în care a stat ministerul, totuși, o bună perioadă de timp cred că și-au spus, de asemenea, cuvântul. Nu sunt preocupat în acest post atât de mult de ceea ce s-a întâmplat, decât în măsura în care îmi servește ca să ne realizăm agenda. Sunt preocupat să mă uit în față și să accelerăm acest proces”, afirma, în 24 aprilie, ministrul de atunci Predoiu.
Cătălin Predoiu a recunoscut întârzierile în derularea programului, cheltuindu-se doar sub unu la sută din suma acordată. „Nu înseamnă că acești bani trebuiau deja cheltuiți, spun doar că există un ușor decalaj care este ușor recuperabil de aceea și Banca Mondială a decis să mențină programul, pentru că altfel l-ar fi suspendat. E unul dintre cele mai mari programe poate chiar cel mai mare pe care l-a conceput Banca Mondială (…). Și am discutat cu misiunea de experți și am convenit că există șanse și resurse să recuperăm acest decalaj pentru cele 25 de instanțe – în ceea ce privește infrastructura și pentru ansamblul sistemului judiciar – în ceea ce privește modernizarea sistemului de management al resurselor”, susținea demnitarul.
