Pompiliu Bota, omul care a clonat practic barourile tradiționale de avocați din România și a deschis în fiecare județ al țării câte un barou paralel celui tradițional, a fost prezent, vineri dimineață, la Tribunalul Suceava, unde s-a judecat recursul Parchetului de pe lângă Judecătoria Suceava privind respingerea propunerii de arestare preventivă a acestuia, dar și recursul declarat de Bota față de interdicția de a părăsi țara.
Acum o săptămână, Pompiliu Bota, din București, și alți avocați de-ai săi, majoritatea din județul Suceava, au fost luați de acasă de polițiști, după 36 de percheziții domiciliare, și aduși la sediul Parchetului de pe lângă Judecătoria Suceava.
Bota și alți cinci avocați (Marcel Dan Roibu – consilier local în municipiul Suceava, D. B. M. – decan al „Baroului Bota” Suceava, A. L. C., D. R. M., și Ionel Marian Jurgiu – decan al baroului similar de la Botoșani) au primit ordonanțe de reținere, petrecându-și noaptea în arestul poliției județene, sub acuzația că îmbracă ilegal roba de avocat, că au păcălit sute de persoane, dându-se avocați, și că fac parte dintr-un sistem care „constituie una dintre cele mai serioase amenințări la adresa stabilității și credibilității sistemului judiciar din România”.
Singurul care a ajuns în fața judecătorilor cu propunere de arestare preventivă a fost Pompiliu Bota, însă a fost lăsat în libertate cu interdicția de a părăsi țara.
Restul celor cinci avocați, precum și alți trei puși sub acuzare în acest dosar au primit interdicția de a părăsi localitatea de domiciliu.
Pompiliu Bota: „Dacă eu l-am înșelat, înseamnă că l-au înșelat și magistrații”
Înainte de judecarea recursului, Pompiliu Bota, apărat de un avocat din oficiu (din baroul tradițional) a aflat că la dosar s-au depus de către anchetatori noi documente. Unul dintre acestea era o declarație a unuia dintre propriii săi avocați, D. R. M., care îl acuză de înșelăciune pe cel care l-a îmbrăcat cu roba de avocat și i-a dat toate documentele pentru a-și putea exercita profesia pentru care se înscrisese în barourile Bota.
Mândrilă a declarat că nu a avut cunoștință despre faptul că barourile Bota se află în afara legii și, potrivit declarației depuse la dosar, îl acuză pe Bota că l-a înșelat.
„Roland Mândrilă e avocat de cinci ani în Baroul de la Suceava, iar recent chiar a primit o soluție de neîncepere a urmăririi penale, confirmată de instanță, pentru exercitarea fără drept a profesiei de avocat. Deci, dacă eu l-am înșelat, înseamnă că l-au înșelat și magistrații”, le explica judecătorilor, în sala de judecată, Pompiliu Bota.
Fondatorul barourilor Bota a declarat că a fost cercetat în 89 de dosare penale și de fiecare dată a avut câștig de cauză, depunând la completul de judecată hotărâri judecătorești și soluții ale unor unități de Parchet prin care a fost găsit nevinovat pentru aceleași infracțiuni de care este acuzat și în dosarul Parchetului de pe lângă Judecătoria Suceava.
De cealaltă parte, judecătorul de ședință a cerut respingerea recursului lui Bota și admiterea recursului Parchetului și, implicit, emiterea unui mandat de arestare preventivă.
În cele din urmă, însă, completul de judecată a hotărât, după deliberare, să respingă ambele recursuri și să mențină decizia primei instanțe.
Cu alte cuvinte, Bota s-a întors la București, însă rămâne valabilă interdicția de a părăsi țara.
„Un procuror bolnav, aruncă cu hotărârile instanțelor pe jos”
În așteptarea deciziei instanței, Pompiliu Bota a acceptat să stea de vorbă cu reporterii cotidianului nostru și era destul de optimist în privința verdictului pe care completul de judecată urma să-l dea.
Cât despre decizia primei instanței de a lua față de el măsura preventivă a interdicției de a părăsi localitatea, Bota arată că „eu am cerut-o, dacă tot sunt așa periculos”. Cu toate astea, tot el a contestat-o, atâta timp cât a declarat și el recurs.
Întrebat ce părere are de faptul că totuși judecătorul de la prima instanță, care l-a lăsat în libertate, a opinat în motivarea sentinței că există indicii și probe la dosar care „induc presupunerea mai mult decât rezonabilă că inculpatul Bota Pompiliu este autorul faptelor pentru care se solicită arestarea sa preventivă”, fondatorul barourilor Bota o dă iar la întors. „Nu e opinia instanței, ci a Parchetului”.
Apoi, bucureșteanul acuzat că a creat o „fabrică de avocați” îl ia în vizor pe procurorul de caz: „E bolnav și o să dovedesc asta. Aruncă pe jos cu hotărârile instanțelor, prin care am fost găsit nevinovat pentru aceleași acuzații pentru care mă cercetează el acum”.
Pompiliu Bota a vorbit și despre acuzațiile preluate zilele trecute de presa centrală de la publicații din Italia, care susțineau că zeci de italieni profesează ca avocați în țara lor, după ce au dat examenul de admitere în profesie la barourile Bota din România, contra 7.000 de euro de fiecare și cu răspunsurile știute de dinainte.
„Sunt cetățeni europeni, totul s-a făcut cât se poate de legal. Acei bani, cei 7.000 de euro, au fost pentru firma care a făcut intermedierea. S-au făcut prin bancă toate aceste operațiuni, perfect legal”, arată Pompiliu Bota.
20 de „falși avocați”, aproape 600 de persoane înșelate
În dosarul Parchetului de pe lângă Judecătoria Suceava, sunt cercetați penal în total 20 de „falși avocați”, cum îi numesc anchetatorii.
Procurorii spun că aceștia ar fi înșelat aproape 600 de persoane, majoritatea din județ, și că ani de zile au intrat ilegal cu dosare în sălile de judecată.
„S-au încheiat contracte vădit imorale și abuzive, cu onorarii de succes de până 50% din cuantumul despăgubirilor (n.r.- în cazul victimelor accidentelor rutiere) și clauze de reziliere a contractului cu sume exorbitante”.
„Inculpatul Pompiliu Bota a organizat în mod repetat concursuri de admitere în profesia de avocat ilegale, a eliberat documente fictive privind admiterea în profesie și în Barou, a imitat însemnele și denumirile profesiei de avocat, reglementate de Statutul profesiei de avocat (Baroul Tradițional), pentru a crea în mod deliberat confuzie cu această structură. În intervalul 13.02.2006 -31.08.2012, inclusiv, inculpatul a eliberat către toți cei 20 de coinculpați în cauză documente fictive: decizii privind înscrierea în Tabloul Avocaților – Baroul Suceava, respectiv Botoșani, procese verbale privind admiterea în profesia de avocat, procese verbale privind depunerea jurământului, etc., documente cu care coinculpații s-au folosit pentru a justifica calitatea de avocat inexistentă în fața persoanelor pe care le-au indus în eroare”, susțin anchetatorii.