„Pomicultura”

„Asociațiunea clerului ortodox bucovinean”
„De ani întregi se pronunță dorința generală de a vede clerul întrunit într’o societate care să dee directiva în activitate; căci, dică dușmanii ce vor dice, clerul, în țerișoara noastră, e dătător de ton, căci cine formează majoritarea inteligenței noastre române, dacă nu clerul? Cine conduce direct poporul, cine-l mângăe în supărare, cine-l încuragează în disperare, dacă nu preotul? Al cui e meritul dacă nu al preoțimei, că poporul începe a-și trimite copiii la focare mai înalte de cultură și, în modul acesta, câștigă o inteligență și din popor, care cunoaște cel mai bine durerea lui?”.
„Patria”, Anul II, nr. 88, Cernăuți, Februarie 1898.
„O statuie a lui Ștefan cel Mare în Suceava?”
„Încă un proiect, de care se vorbește de ceva timp, care ar fi ajuns chiar în faza ofertelor, și pe care noi îl considerăm fără rost, a ajuns în actualitate. Ar fi vorba de o statuie ecvestră a lui Ștefan cel Mare, ca cea de la Iași, care ar costa vreo 80.000 de lei. Noi însă zicem: dacă este un oraș în cuprinsul României, care să nu aibă nevoie de o statuie a Marelui Voievod, e Suceava, unde el însuși ne-a lăsat monumentul ce nu poate fi întrecut: Cetatea”.
„Suceava”, Anul I, nr. 9-10, Februarie 1935.
„Pomicultura”
„Tradiția existentă în bazinele Rădășeni, Fălticeni, Bunești, Valea Glodului și altele a fost continuată și dezvoltată – pe baze științifice – în anii socialismului. Dacă în cincinalul 1960-1965 extinderea culturii pomilor a cunoscut o creștere însemnată (3.517 ha), proporționarea speciilor pomicole făcîndu-se în favoarea mărului, perioada 1966-1970 s-a caracterizat prin aplicarea în complex a celor mai noi tehnologii: plantări în sistem intensiv, mecanizare diversificată, chimizare la nivelul cerințelor. Patrimoniul pomicol al județului a fost reprezentat în 1970 de 7.837 ha, din care 4.789 ha în sectorul socialist”.
„Zori noi”, Anul XXV, nr. 7206, Suceava, Sîmbătă 20 februarie 1971.