Polițiștii care fac obiectul unor dosare penale pot concura pentru funcții de conducere, după ce ministrul Radu Stroe a eliminat din Ghidul carierei polițiștilor prevederea prin care aceștia nu se puteau prezenta la concurs în cazul în care se aflau curs de urmărire penală.
Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a anunțat că modificările în Ghidul carierei polițiștilor și cadrelor militare din MAI au fost făcute ca urmare a unei „neconcordanțe între Ghidul carierei și Statutul polițistului”.
Reprezentanții MAI au explicat că, potrivit Statutului polițistului, un cadru care ocupă o funcție de conducere și față de care s-a dispus începerea urmăririi penale își păstrează poziția, întrucât punerea la dispoziție și implicit eliberarea din funcție se face doar în situația punerii în mișcare a acțiunii penale sau trimiterii în judecată.
În aceste condiții, conducerea MAI a considerat că, dacă șefii își pot păstra funcțiile pe perioada urmăririi penale, atunci și polițiștii urmăriți penal care doresc să participe la concurs pentru ocuparea unei funcții de conducere trebuie să aibă dreptul să se înscrie.
MAI a explicat, într-un comunicat, că „unele dintre condițiile pe care trebuiau să le îndeplinească polițiștii și cadrele militare, în vederea participării la concursuri pentru ocuparea unei funcții de conducere vacante, erau acelea de a nu se afla în curs de urmărire penală, pe de o parte, iar pe de altă parte, de a nu fi puși la dispoziție”. Prin urmare, explica ministerul, exista deja o condiție referitoare la neimplicarea polițiștilor și cadrelor militare în fapte penale, fapt ce asigura o selecție din acest punct de vedere a personalului pentru accederea la o funcție de conducere.
„Mai mult, din interpretarea textelor normative relative la condițiile de ocupare a funcțiilor de conducere vacante, reieșea o situație discriminatorie în ceea ce privește polițiștii și cadrele militare care doresc să participe la un examen/concurs pentru ocuparea unei astfel de funcții, față de cei care ocupă o astfel de funcție. Exemplificăm în acest sens situația unui polițist/cadru militar care ocupă o funcție de conducere și față de care s-a dispus începerea urmăririi penale: acesta poate ocupa în continuare o funcție de conducere întrucât potrivit dispozițiilor statutare punerea la dispoziție și implicit eliberarea din funcție operează doar în situația punerii în mișcare a acțiunii penale/ trimiterii în judecată. Însă, un polițist/cadru militar față de era începută urmărirea penală, deci aflat în aceeași situație cu cel din exemplul anterior, nu poate participa la un examen/concurs pentru ocuparea unei funcții de conducere”, a mai precizat MAI.
MAI a făcut aceste precizări după ce presa a relatat faptul că modificarea făcută de Radu Stroe în Ghidul carierei polițistului s-ar fi realizat pentru a crea un cadru legal numirii în funcția de șef al Corpului de Control a chestorului Constantin Manoloiu – împuternicit pe această funcție după ce a condus Direcția de Pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date din MAI.
Constantin Manoloiu a fost pus oficial sub acuzare în august 2012, împotriva sa fiind declanșată urmărirea penală pentru abuz în serviciu contra intereselor publice, după cum a informat Ministerul Public.
Parchetul general a precizat că procurori ai Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție au dispus, la 6 august, începerea urmăririi penale față de Constantin Manoloiu, „sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice prevăzută de art. 248 raportat la art.248 indice 1 Cod penal”.
„Din probatoriul administrat în cauză, până în acest moment al urmăririi penale, s-a reținut faptul că învinuitul, în calitate de director al Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Administrației și Internelor, nu a respectat dispozițiile art. 5 din HG 682/7 iulie 2012 pentru stabilirea măsurilor tehnico-organizatorice privind referendumul național din data de 29 iulie 2012, pentru demiterea președintelui României”, a arătat Parchetul general.
Urmărirea penală a început după ce într-o adresă din 2 august 2012, emisă de către Manoloiu și transmisă ulterior Curții Constituționale (CC), care conținea comunicarea Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date din MAI, s-a precizat că Ministerul Administrației și Internelor „nu își poate asuma veridicitatea numărului de persoane înscrise în listele electorale permanente, deoarece această atribuție revine exclusiv Autorității Electorale Permanente”.
Urmare a datelor contradictorii care au fost transmise în legătură cu numărul persoanelor aflate pe listele electorale permanente de către autoritățile publice implicate (Institutul Național de Statistică, Ministerul Administrației și Internelor și Autoritatea Electorală Permanentă), Curtea Constituțională a decis amânarea pronunțării unei hotărâri cu privire la respectarea procedurii pentru organizarea și desfășurarea referendumului național din data de 29 iulie pentru demiterea președintelui României și pentru confirmarea rezultatelor referendumului pentru data de 12 septembrie 2012.
Ulterior, Curtea Constituțională, pentru a nu menține această stare de instabilitate o perioadă de timp atât de mare, a revenit cu un comunicat prin care anunța că decizia cu privire la referendum va fi luată la 31 august 2012, a mai arătat Ministerului Public.
Învinuitul Manoloiu Constantin, susțineau procurorii, a eludat dispozițiile legale incidente în materia atribuțiilor sale, cunoscând că încalcă legislația în materie și ignorând acest aspect.
„Prin procesul-verbal din data de 2 august 2012, procurorii Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție s-au sesizat din oficiu în legătură cu modul de organizare și desfășurare a referendumului național din data de 29 iulie 2012, pentru demiterea președintelui României. Cercetările continuă în vederea lămuririi tuturor împrejurărilor de fapt și stabilirii răspunderii judiciare”, a mai precizat Parchetul general.
Potrivit articolul 5 din HG 682/7 iulie 2012, Ministerul Administrației și Internelor, prin Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date, selectează și prelucrează datele privind cetățenii cu drept de vot, tipărește și pune la dispoziția primarilor listele electorale permanente actualizate, în două exemplare, și copii de pe acestea, în trei exemplare.
Așadar, obligația de a selecta și prelucra datele și de a tipări listele electorale actualizate a revenit Direcției pentru Evidența Persoanelor, conform Hotărârii de Guvern adoptate în vederea organizării referendumului din 29 iulie 2012.
De altfel, în temeiul datelor selectate și prelucrate de către MAI, prin Direcția pentru Evidența Persoanelor, s-au întocmit listele electorale permanente actualizate, privind cetățenii cu drept de vot care au fost puse la dispoziția primarilor în două exemplare, și copii de pe acestea, în trei exemplare.
Din adresa din 10 iulie 2012, prin care aceeași instituție a comunicat Biroului Electoral Central, numărul de cetățeni cu drept de vot era de 18.292.514, pentru referendumul de demitere a președintelui Băsescu.
În conformitate cu dispozițiile Legii 3/2000 privind organizarea referendumului toate aceste date selectate și comunicate potrivit dispozițiilor articolului 5 din HG 682/7 iulie 2012, de către Ministerul Administrației și Internelor, prin Direcția pentru Evidența Persoanelor, au fost valide.
În baza acestor liste electorale permanente actualizate în termenele și condițiile prevăzute de legislația în materie, privind numărul de 18.292.514 cetățeni cu drept de vot s-a organizat și desfășurat referendumul național din data de 29 iulie 2012 pentru demiterea președintelui României.
Potrivit procurorilor, adresa comunicată Curții Constituționale în 2 august, conform căreia MAI nu își poate asuma veridicitatea numărului de persoane înscrise în listele electorale permanente, această atribuție revenind exclusiv Autorității Electorale Permanente, relevă „o îndeplinire defectuoasă cu știință a atribuțiilor de serviciu” din partea chestorului Manoloiu, cel care a semnat documentul transmis CC.
Prin această faptă a chestorului Manoloiu ar fi fost cauzată „o tulburare însemnată relațiilor sociale privind evidența persoanelor cu drept de vot și a au fost afectate acele relații sociale a căror normală desfașurare și dezvoltare nu este posibilă fără îndeplinirea cu corectitudine a îndatoririlor de serviciu de către funcționarii publici sau alți funcționari”, au mai spus anchetatorii.
Prin comunicarea din 2 august 2012, chestorul „a urmărit să invalideze listele electorale permanente actualizate și comunicate, privind numărul de cetățeni cu drept de vot, încălcând cadrul legislativ aplicabil în materia referendumului care reglementează expres atribuțiile ce revin instituției pe care o conduce”, potrivit procurorilor.
