În ultima perioadă, în mai multe locuri de pe raza municipiului Suceava, pe stâlpi de înaltă tensiune, stații de transport în comun, pereți ai clădirilor, au fost afișate anunțuri prin care se promovează disponibilitatea unor persoane de a oferi sume mari de bani cu titlu de împrumut, în condiții avantajoase. „Atragem atenția cetățenilor să manifeste responsabilitate înainte de a iniția astfel de demersuri și să apeleze la instituții financiare acreditate”, avertizează polițiștii suceveni. Nu doar „păcăleala” prin sms sau metoda „accidentul” fac parte din mecanismele de săvârșire ale infracțiunilor de „înșelăciune”, dar și schimbul valutei la „negru”, achiziționarea unor locuințe prin diverși intermediari, vânzarea de mașini de cusut pentru sume exorbitante, achiziționarea de produse prin intermediul internetului, încasarea unor sume de bani prin afișarea unor calități oficiale sau lucrative (infractorii se prezintă ca reprezentanți ai unor instituții, încasatori ai unor companii de energie sau utilități, ingineri metrologi etc.), comercializarea unor așa-zise „chilipiruri”, acordarea unor „împrumuturi prietenești” sunt tot atâtea cazuri ce pot lăsa cetățenii cu buzunarele goale. Aceste comportamente infracționale și situații victimale în legătură cu acordarea de împrumuturi bănești și returnarea ulterioară a sumelor de bani sunt generate și întreținute și de câțiva factori favorizatori:- Dorința așa-zișilor „beneficiari” de a eluda anumite proceduri care li se par greoaie;- Credulitatea cetățenilor și superficialitatea în încheierea unor acte juridice fără verificarea atentă a clauzelor contractuale.- Garantarea unor sume mici împrumutate cu bunuri de o valoare mult mai mare, în general bunuri imobile.- Nedenunțarea de îndată către organele de poliție a unor situații de risc, ce pot degenera (presiuni, amenințări, șantaj). – Neglijența sau ușurința manifestată de victime la verificarea documentelor (false) prezentate de făptuitori;- Diminuarea atenției funcționarilor băncilor, secțiilor financiare, notariatelor, oficiilor vamale etc., prin solicitarea efectuării unor operațiuni de serviciu în orele de aglomerație, datorită grabei și volumului sporit de muncă;- Neglijența unor cetățeni sau funcționari în păstrarea documentelor (cărți de credit, cecuri, acte de studii și identitate, acte de proprietate, ștampile etc.), ceea ce înlesnește folosirea lor în scopuri frauduloase;- Interesul unor cetățeni de a-și procura unele bunuri și a-și rezolva anumite interese și pe alte căi decât cele legale.
