Chiar și în aceste zile de sărbătoare, prin piețe se mai găsesc comercianți de produse apicole. Nu este o noutate că, după un chef, cînd apare senzația de mahmureală, pentru revenire sînt suficiente cîteva linguri de miere de albine polifloră diluată într-un ceai diuretic călduț. Totuși, apiterapeuții sînt de părere că în astfel de cazuri, remediul apicol care face minuni este polenul. Fiind un foarte bun absorbant la nivel celular, acesta nu numai că poate absorbi o mare parte din alcoolul aflat în sînge dar creează, imediat, o mare poftă de mîncare. Polenul este îndreptățit să ocupe un rol important, alături de argilă sau miere, în rîndul alimentelor-medicament ce acționează prompt, în cazul excesului de băuturi alcoolice urmat de mahmureală, însănătoșind organismul. Datorită excepționalei sale bogății în vitamine (B1, B2, B6, C, E, D) minerale (potasiu, fosfor, calciu, sulf, sodiu) și oligoelemente, proteine (din care jumătate sînt aminoacizi: arginină, histidină, leucină, metionină etc.), glucide, lipide, hormoni, enzime și antibiotice naturale, toate direct asimilabile, polenul aduce organismului numeroase elemente absolut necesare momentului de după consumul de alcool. Este un excelent tonifiant al organismului, fiind recomandat celor obosiți fizic și intelectual. Acțiunea sa terapeutică mai include, pe lîngă reglarea imediată a digestiei și proprietăți calmante, tonicardiace (de întărire a inimii), biostimulatoare, bactericide, antivirale, de reglementare intestinală și dezintoxicare generală.
Pe lîngă efectul imediat asupra unor neplăceri digestive de moment, o cură cu polen (1-2 lingurițe pe zi, administrate înainte de micul dejun, timp de 2-6 săptămîni, de 2-3 ori pe an), tratează gastroduodenite, colite, diaree sau constipație cronică, anemii și dischinezii biliare. Pentru unii dintre cei care folosesc polenul, digestia poate avea la început efecte laxative (în general discrete), pe care le vor aprecia mai ales constipații cronici. Ceilalți vor micșora doza.
Unii terapeuți recomandă doze de atac, de 30-40 g (4-6 lingurițe pe zi) consumate imediat după mesele principale, timp de 3 zile, după care se trece la doza de întreținere, de două ori mai mică decît doza de atac. Este indicat ca polenul să fie bine mestecat înaintea înghițirii, pentru a se amesteca în salivă, ceea ce îi sporește efectul terapeutic.
Polenul este contraindicat în caz de obezitate, exces de colesterol și lipide în sînge, diabet zaharat, precum și celor cu alergie specifică.
– Ceaiuri care combat greața, indigestiile și crampele stomacale
În fața unei mese îmbelșugate, interesul pentru o friptură, un cîrnăcior proaspăt, o piftie sau o porție de salată cu multă maioneză este aproape irezistibil, mai ales în aceste zile. Atracția pentru astfel de preparate nu este datorată numărului calculat de calorii și nici conținutului în proteine sau zaharuri ci, în primul rînd, mirosului și gustului apetisant, atît de mult apreciate de papilele gustative.
În urma multor mese de Sărbători, pot să apară greața, crampele stomacale, indigestiile și chiar starea de vomă. Specialiștii în fitoterapie spun că la senzația de greață sau după golirea conținutului stomacal prin vomă, se recomandă ceaiuri calmante și uleiuri eterice din plante aromatice, cu proprietăți antiemetice, care suprimă vomismentele. Ceaiurile se beau reci, prin înghițituri rare, de preferat neîndulcite. Sînt indicate infuziile de mărar, pelin alb, lavandă, roiniță, mentă, busuioc și cimbrișor, decocturi din lichen de piatră, cerențel și flori de mușețel. Foarte bun este uleiul eteric de mentă (cîteva picături într-o linguriță cu zahăr). Rezultate deosebite are pulberea din rădăcină uscată de valeriană (din care se ia cîte un vîrf de cuțit, de 3 ori/zi) și tinctura de valeriană (20 g plantă macerată timp de 8 zile în 100 ml alcool de 70 grade, strecurată și consumată cîte 15-20 picături într-un pahar cu apă, de 2-3 ori/zi). Alte specii antiemetice: ghințură, anghinare, cătușnică, dovleac, iarba mare, lucernă, măghiran, mur, purecariță, salvie, șovîrv.
Foarte util pentru a îndepărta senzația de greață înainte sau după vomă este un decoct din amestec în părți egale de mentă, rostopască, frunze de plop negru și scoarță de stejar. Un alt amestec, care și-a dovedit eficiența, poate fi preparat sub formă de infuzie din talpa gîștei (20 g), roiniță și mentă (cîte 30 g din fiecare) și flori de tei (20 g). Se beau cîte două căni/zi.
În cazul în care persistă senzația de vomă, pentru a stimula actul reflex și a provoca vomismentul (deci numai pentru a provoca voma și nu pentru a o anula), se poate administra un decoct în amestec din părți egale de rădăcini uscate și măcinate de ciuboțica cucului și săpunariță (cîte 25 g din fiecare la 250 ml apă). Se beau 1-2 ceaiuri neîndulcite.
În caz de indigestii și crampe stomacale sînt recomandate plante cu acțiuni excitante asupra secreției gastro-intestinale, pentru stimularea digestiei devenită anormală. În practica terapeutică naturistă a multor generații, pentru combaterea acestor neplăceri digestive s-au utilizat numeroase ceaiuri, simple sau în amestec, din: angelică, busuioc, călin, chimion, cicoare, cimbru, coada calului, coada racului, coada șoricelului, fenicul, gălbenele, ghințură, hamei, iarbă mare, măghiran, mentă, obligeană, odolean, păpădie, pelin, salvie, sunătoare, tătăneasă, scoarță de ulm.
Un amestec foarte eficient în caz de indigestie este din frunze de nuc (10 g), mentă (5 g), frunze de dud alb (15 g), teci de fasole (25 g), herba de păpădie (10 g) și frunze de afin (25 g). O lingură din acest amestec, uscat și mărunțit, se pune la 250 ml de apă clocotită, se infuzează 15 minute, se strecoară, se îndulcește cu miere de albine și se beau 2-3 ceaiuri pe zi. Efectul este carminativ, ușor astringent. Ceaiul poate fi folosit și în calmarea unor tulburări digestive cronice.
În tratarea indigestiei, foarte bun este un preparat din 2 lingurițe pulbere din scoarță de ulm (ramuri tinere) pusă într-un borcan cu 200 ml apă rece, unde se amestecă energic. Se adaugă 250 ml apă clocotită și un pahar cu lapte în clocot, obținîndu-se un terci cald. În amestec se mai pune o linguriță cu aceeași pulbere și un ou crud, apoi se omogenizează la mixer, după care se fierbe pînă la îngroșare. Se mai adaugă terci de orz germinat, care conține enzime active cu proprietatea de a converti amidonul în glucoză, maltoză și dextrine ușor digerabile. După îndulcire cu miere, întreaga cantitate se consumă pe parcursul unei zile.
Un amestec din plante care este bine să nu lipsească din casele oamenilor în perioada Sărbătorilor este din rădăcini de angelică, fructe de chimion, de fenicul, de anason, coriandru și frunze de roiniță. Acest ceai combate crampele stomacale.
