POIENI-SOLCA. Cătun al satului Botoșana (partea de apus a satului, în 1785), Poieni-Solca a fost cumpărat, odată cu Botoșana, de Ștefan Tomșa, cu „700 galbeni de aur, de la fete de boer, anume Nastasie, fata Micăi, nepoată Răcătoaei, și de la alte rude a ei”, în 25 octombrie 1615, și „dat sfintei mănăstiri Solca”, după cum precizează condica lui Vartolomei Mazeran.
Biserica Nașterii Maicii Domnului din „Poienile” a fost construită în 1816, sfințită în 1817 și restaurată în 1872. În 1843, postul de paroh era vacant, numărul enoriașilor fiind 691. În 1876, când biserica avea 1.220 enoriași, paroh era Michael Nedelco. În 1907, paroh era Samuil Sauciuc, născut în 1862, preot din 1890, paroh din 1897, cantor fiind, din 1897, Andrei Slevoaca, născut în 1867.
Din 1887, avea să se deschidă, la Poieni-Solca o școală cu 4 clase, dar după o poveste ciudată, pe care o voi relata1.
În 1835, se stabilesc la Poieni câțiva coloniști germani și câțiva evrei.
„Sosind timpul să se ridice și în Poieni o școală, antistele comunal a ținut sfat mare, în urma căruia a strâns de la săteni 1.500-2.000 florini. Paralele acestea li se părură cârmuitorilor comunali prea puține, de aceea se făcu un împrumut de 1.000 florini din fondul școlar al țării, cu îndatorirea de a plăti, în 10 ani, câte 100 florini pe an îndărăpt, fără procente.
Se născu întrebarea: unde să se facă școala?
Profesorul de Universitate, Drul Ion alui G. Sbiera a dăruit, mai nainte, încă din al său, 20 de prăjini de loc, anume să se ridice pe el o școală comunală, care să fie aproape și de preot, și de biserică.
Fruntașii comunali au ignorat, însă, dania, preferând să cumpere, printr-o licitație trucată, o sfoară de pământ, în capul satului, rămasă după o văduvă, plătindu-se pe acel petic de pământ 800 florini. Și, deși s-a strâns piatră prin muncă obștească, s-au întocmit acte fictive de plată „câte 15 florini stânjenul”; și, deși s-au luat bârne, tot prin muncă obștească, din pădurea statului, iarăși s-au făcut acte fictive de „câte 3 florini bucata”. Apoi s-au tocmit meșteri de la Solca, cu 650 florini, „ca să dee gata școala”. Într-un an, din cei 3.000 florini „din lădița comunală” n-a mai rămas nici măcar un crucer, școala era doar parțial încropită, iar preceptorul da năvală peste săteni, ca să strângă banii datorați fondului școlar al țării.
Și, astfel, la Poieni-Solca, în toată vara anului 1888, puteai auzi oamenii murmurând „că școala este sărăcia noastră”2.
În 1890, comuna Poieni avea 1.500 locuitori, primar fiind Dimitrie „Todoraș din Poieni (care) ar fi votat pentru Doctorul Beilich”, în 1894, cu ocazia alegerii medicului de ocol al Solcii. Paroh era George Popescul.
Sătenii din Poieni participau, de regulă, și la alegerilor în comitetul comunal din Solca, precum cele din 21, 22 și 23 Martie nou 1910, când Corpul II – Poieni, avea ca reprezentanți comunali în Solca pe românii George Mihailescu, Mihail Cortubaș, Vasile St. Colțuneac, George Șulschi, Andreiu Băloș, pe germanul Iosef Filipp și pe evreul Pinkas Zwecker.
O listă de subscripție pentru biserica ortodoxă din Cacica, din noiembrie 1891, susținută de „Georgi Popescu, paroch în Poieni” și de soția lui, Fevronia, cu care avea trei copii, pe Valerian, Eugenia și Olga, cuprinde următoarele nume de săteni: cantorii Iacob Ivaniuc și Andreiu Slevoacă, epitropii bisericești Dimitrie alui Gavril Toderaș și soția acestuia, Elena, și Ion Incanu, Ion Hanțescul, Ion alui Pavel Flutur, Onofreiu alui Ștefan Buburuzan, Niculaiu alui Georgi Buburuzan, Georgi Moroșan, Petru și Zenovia Fucanu, Georgi Filimon, Ion alui Nichita Albu, Onofreiu alui Gavril Flutur, Alexie Lazareanu, Casian alui Dimitrie Hojbotă, Niculaiu alui Artemie Incanu, Domnica, soția lui Gavril Incanu, Ion alui Grigori Ilișoiu și soția lui, Csenia, Vasile Ilișoiu, Vasile alui Nichita Buburuzan, Domnica, văduva lui Ștefan Flutur, Ion alui Artemi Leșanu, Vasile alui Toader Leșanu, Leonti Hojbotă, Maria alui Petru Buburuzan, Samoil Radu, Domnica, soția lui Simion Buburuzan, Florea Filihoiu, învățătorul Vichenti Ianovici, Maria, văduva lui Dimitrie Toderaș, Floarea, soția lui Petru Buburuzan, Constantin Slevoacă, Onofreiu alui Vasile Galeș, Artemi Incanu, Paraschiva, soția lui Vasile Lazareanu, Irina, soția lui Alexa Buburuzanu, Georgi alui Vasile Flutur, Pantelimon Incanu, Alexa și Domnica Hojbotă, Samuil alui Vasile Flutur, Vasile alui Georgi Hojbotă, Constantin Lazareanu, Petre alui Simion Galeș, Domnica alui Petru Galeș și Filip Galeș3.
