Pogorârea Sfântului Duh, Cincizecimea sau Rusaliile

Biserica Ortodoxă a sărbătorit duminică Pogorârea Sfântului Duh, Cincizecimea sau Rusaliile, praznic împărătesc care marchează constituirea în chip văzut a Bisericii creștine și începutul propovăduirii Evangheliei mântuirii în lume. Specificul acestei sărbători este descoperit de rânduielile liturgice care se săvârșesc în Duminica Rusaliilor, când credincioșii care participă la Sfânta Liturghie primesc ramuri binecuvântate de nuc sau tei.
În cartea Faptele Apostolilor se consemnează evenimentul Pogorârii Duhului Sfânt peste Sfinții Apostoli. Din cer, fără de veste, s-a făcut vuiet, ca de suflare de vânt care a umplut casa unde ei ședeau, și li s-au arătat fiecăruia împărțite limbi de foc ce ședeau deasupra lor. Acest semn vizibil al prezenței Duhului Sfânt peste Sfinții Apostoli a fost însoțit și de darul vorbirii în alte limbi (cf. Fapte 2, 1-4). Prezența Duhului Sfânt arată sfințirea Apostolilor și consacrarea lor pentru vestirea Evangheliei, săvârșirea Sfintei Liturghii și a Tainelor, și conducerea comunității celor care se botezau, adică a Bisericii. Din acest moment Biserica creștină devine o comunitate văzută în mers istoric. În memoria evenimentului consemnat în Sfânta Scriptură, credincioșii care participă în Duminica Rusaliilor la Sfânta Liturghie primesc ramuri binecuvântate de nuc sau tei, simbolizând limbile de foc care au stat deasupra Apostolilor. Duminică se săvârșesc Utrenia praznicului, Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur și Vecernia zilei de luni care nu se oficiază seara, ci la ora prânzului, îndată după Sfânta Liturghie. Liturghia are antifoane speciale, și la Axion se pune cântarea „Bucură-te împărăteasă, Maică, lauda fecioarelor“, care este irmosul cântării a IX-a a Canonului praznicului. În continuarea Sfintei Liturghii, se oficiază Vecernia plecării genunchilor, în cadrul căreia se citesc șapte rugăciuni speciale de cerere a harului Duhului Sfânt. Credincioșii stau în genunchi în timpul acestor rugăciuni care sunt introduse prin formula „Iară și iară, plecând genunchii noștri, Domnului să ne rugăm“. Rugăciunile sunt rostite de slujitori dintre ușile împărătești ale altarului cu glas mare și îngenunchind. Potrivit tradiției, de la Vecernia din ziua de Rusalii este îngăduit credincioșilor să îngenuncheze la biserică. Tot de acum, la sfintele slujbe se rostește rugăciunea „Împărate Ceresc“, care nu se spune în perioada de la Paști până la Rusalii. Praznicul Cincizecimii se sărbătorește la 10 zile de la Înălțarea Domnului la cer și la 50 de zile de la Învierea Mântuitorului Hristos. Aceste cifre au o semnificație aparte. Părintele Dumitru Stăniloae spune că Cincizecimea se prăznuiește în a zecea zi de la Înălțare pentru că Mântuitorul a trebuit să Se înalțe cu firea Sa umană peste cele 9 cete îngerești, și prin acesta se arată că omul nu a fost ridicat la starea îngerilor, ci la starea dumnezeirii, în sânurile Sfintei Treimi, la suprema cinste și viață spirituală. Cele 50 de zile, formate din șapte săptămâni a câte șapte zile, plus ziua praznicului, arată că harul Duhului Sfânt s-a revărsat în chip desăvârșit peste Biserică. Și în Vechiul Testament exista o sărbătoare denumită Cincizecime, care celebra primirea Legii de către Moise pe Muntele Sinai. În Biserică, în această zi se sărbătorește primirea Duhului Sfânt, care ne dă Legea duhovnicească a harului, ne călăuzește spre tot adevărul și ne învață cele plăcute lui Dumnezeu. Sărbătoarea Cincizecimii se prelungește și luni, când se preaslăvește întreaga Sfântă Treime. În prima săptămână după Rusalii, miercuri și vineri este harți, urmându-se aceeași rânduială ca în Săptămâna Luminată sau în prima săptămână după Nașterea Domnului. Termenul de Rusalii atribuit acestei sărbători vine din tradiția romanică, trimițând la „Rosalia“, sărbătoarea florilor, care se ținea în mai.
(sursa: Ziarul Lumina)