A opta ediție a Festivalului „Poeții nemuririi noastre” a adunat la Dumbrăveni academicieni, actori, poeți și scriitori, dar și un mare număr de iubitori ai culturii. La ediția din acest an, derulată în cursul zilei de vineri, invitații de marcă au fost actorul George Mihăiță și fostul ministru Varujan Vosganian. Cei doi au atras atenția întregului auditoriu, fiind aplaudați la scenă deschisă.
Înainte de a susține un recital de poezie, George Mihăiță le-a spus gazdelor că i-au rămas în suflet încă de anul trecut pentru simplul motiv că „sunt foarte calde”.
Actorul și-a lansat la Dumbrăveni și cartea „Reconstituirea unei vieți”, o lucrare în care povestește drumul greu parcurs până a ajunge la statutul de azi. George Mihăiță și-a adus aminte și de un moment special din viața sa, când la vârsta de 14 ani a dat mâna cu marele actor Toma Caragiu, cu care ulterior avea să fie și partener de film, în celebra serie „Brigada Diverse”.
Venit în calitate de scriitor la Dumbrăveni, fostul ministru Varujan Vosganian a ținut să menționeze că tot ceea ce rămâne este cultura, iar „o societate se legitimează prin oamenii ei de cultură”. Varujan Vosganian și-a lansat la Dumbrăveni nu mai puțin de patru cărți, toate definitorii despre viața sa, inclusiv în ceea ce privește originile sale armene. A fost evocat, în acest context, și un banc marca Radio Erevan: „Câți evrei sunt în lume? Radio Erevan: Cu tot cu chinezi, cam un miliard”.
Oaspeții, cuvinte de mulțumire și apreciere pentru ce se petrece la Dumbrăveni
Manifestările de vineri au fost deschise cu un spectacol susținut de elevii Liceului Tehnologic „Mihai Eminescu” Dumbrăveni, pentru ca mai apoi să-și intre în rol academicianul Mihai Cimpoi. Cu umor și spontaneitate, acesta a fost un maestru de ceremonii care parcă s-a născut odată cu festivalul de la Dumbrăveni, un om care face echipă bună cu primarul Ioan Pavăl și secretarul Mihai Chiriac pentru diferite evenimente, fie locale, fie de pe celălalt mal al Prutului.
De altfel, academicianul Mihai Cimpoi a ținut să amintească „lucrul foarte frumos” pe care-l face Academia de Științe a Moldovei la Chișinău, împreună cu Primăria Dumbrăveni, respectiv Congresul Mondial al Eminescologilor.
Poetul Viorel Dinescu s-a declarat „gelos” pentru că faptul că astfel de acțiuni se derulează la Dumbrăveni și nu în alte localități, cum ar fi și cea în care locuiește, Galați, și a mărturisit că „de fiecare dată când plec de aici o fac cu regretul că nu am mai stat o zi”.
Venit de la Cernăuți, din nordul Bucovinei, academicianul Vasile Tărâțanu s-a declarat un „cetățean al comunei Dumbrăveni, fapt care mă onorează în mod deosebit”.
„E o localitate aparte, în care Eminescu a pășit pe câmpurile din apropiere, așa că oamenii de aici pot spune că sunt consăteni cu Mihai Eminescu”, a decretat Vasile Tărâțanu.
„Am venit să te salut, fratele meu de peste Prut”
Vasile Bahnaru, directorul Institutului Filologic din cadrul Academiei de Științe a Republicii Moldova, a avut un mesaj mult mai tranșant: „Eminescu s-a născut în fiecare sat moldovenesc. M-am săturat de vorbe, hai să facem unirea, mai ales că pactul Ribbentrop-Molotov a fost declarat nul și nu mai are nici o valabilitate”.
Tot din stânga Prutului a venit ca invitat la Dumbrăveni și Constantin Cojocaru, primarul din Edineț, o localitate în care populația cu sorginte românească este sub 50%. „Acolo, la Edineț, este o mică oază de românism, iar pe această linie se înscriu festivalurile, taberele de creație, dar și o universitate populară, și de aceea vă invit la noi, ca de la acasă la acasă, pentru a le trăi pe viu”, a transmis Constantin Cojocaru.
Prezentă în an centenar la Festivalul „Poeții nemuririi noastre”, Maria Bajura, directorul Școlii din Copăcenii lui Adrian Păunescu, a dorit să transmită un mesaj special: „Revin la Dumbrăveni de fiecare dată cu plăcere pentru că aici întâlnesc oameni cu suflet mare și particip la evenimente deosebite care ne unesc și ne inspiră armonie nouă, românilor de pe cele două maluri ale Prutului, ne aduc speranțe pentru un viitor mai frumos și mai luminos și pentru valorile neamului. Practic, acest festival ne fortifică spiritul românesc și cred că vorbele lui Adrian Păunescu, «am venit să te salut, fratele meu de peste Prut», sunt valabile azi și peste o mie de ani”.
Primarul Ioan Pavăl: „Ceea ce clădim aici are baze temeinice și ne dă speranțe pentru viitor”
Organizatorii acestui eveniment, oamenii care pun suflet pentru cultură și pentru oamenii de cultură și care au transformat Dumbrăveniul într-un centru spiritual, primarul Ioan Pavăl și secretarul Mihai Chiriac, au fost discreți pe tot parcursul manifestării de sâmbătă.
„E timpul să vorbească oamenii de cultură. Noi ne bucurăm că putem fi alături de ei și că își doresc să revină an de an la Dumbrăveni. Asta înseamnă că ceea ce clădim aici are baze temeinice și ne dă speranțe pentru viitor. România nu trebuie să fie dezbinată, iar acest semnal care pleacă din nordul Moldovei, cu manifestări la care participă oameni din toate provinciile istorice, să fie un exemplu pe care să-l urmăm cu toții”, a precizat Ioan Pavăl, primarul din Dumbrăveni.
