Podul de la Vama s-a dărâmat (a venit apa și l-a luat), astfel încât, pentru a ajunge cu mașina la Câmpulung Moldovenesc sau la magazinul sătesc din centrul comunei Vama, trebuie să faci un ocol de peste 100 de kilometri. S-a prăbușit un pod. Și ce mare lucru, mai ales că nu au fost victime? Au căzut altele și mai și. Cu câteva zile în urmă s-a prăbușit un pod în Michigan, pod făcut cu simț de răspundere de americani. Ceva mai aproape, chiar la Vama, era să se prăbușească un pod de pe vremea austro-ungarilor, a celor despre care toți spuneau că fac lucruri trainice. Podul austro-ungarilor a ținut numai vreo 100 de ani și a fost demolat înainte de a se prăbuși. Mare noroc că a fost demolat la timp. În locul lui, a fost ridicat un pod, provizoriu, în care s-au băgat cantități importante de ciment. Un pod care trebuia să permită traversarea pârâului Moldovița de către vehicule până la finalizarea podului cel mare. Un pod care trebuia să reziste un an sau doi, nu 100, ca cel al austro-ungarilor. N-a rezistat nici măcar jumătate de an. Secetei i-a făcut față cu brio podul, dar la prima ploaie mai puternică s-a dus. Și grav e că pârâul Moldovița avea un debit (s-a „umflat”) mai mic ca în alți ani, când a încercat, fără succes, să dărâme epava aia austro-ungară.
Nu trebuie să fii expert în construcții, nu trebuie nici măcar să lucrezi în domeniu ca să-ți dai seama că podul construit de SCCF Iași s-a surpat din cauza fundației, o fundație demnă de o casă din chirpici. E suficient să vă uitați în fotografiile publicate în ziarul nostru ca să vedeți că piciorul podului s-a „scufundat”. Apa a „săpat” în jurul piciorului și chiar sub el, a luat pământul și, rămas fără punct de sprijin, piciorul podului s-a înclinat. Știm cu toți, de pe vremea când cântam „podul de piatră s-a dărâmat / a venit apa și l-a luat”, că la pilonul unui pod se face o fundație adâncă și solidă. Să nu fi știut cei de la SCCF Iași acest lucru? Mă îndoiesc. Să fi făcut cei de la SCCF Iași un proiect în bătaie de joc? Nu cred. Sunt convins că proiectul a fost bun. Și cred că și materialele repartizate acestei construcții au fost de calitate. Sunt convins de aceste lucruri, pentru că nu pot concepe ca o firmă să proiecteze și să construiască în bătaie de joc un pod pe o arteră importantă. Când faci un drum, îl betonezi sau îl asfaltezi, mai treacă-meargă. Poți să-l faci la mișto, în stilul românesc. Nu se pot face decât găuri în asfalt, pe care le astupi la anul, pe alți bani frumoși. Dar în cazul unui pod, nu cred că cineva își permite să se joace. Și atunci, care este cauza? Cel mai bun răspuns e dat, ca de obicei, de înțelepciunea populară. „Hoția din România”, au spus sătenii din Vama. Și tot ei au mai precizat: „Asta este cauza, că dacă nu ar fi furat de la ăl cu roaba până la șefii din birouri, nu se ajungea aici”.
Nu știu dacă domnii de la SCCF Iași sunt interesați să facă o anchetă. Dar cred că instituțiile statului sunt obligate să o facă. Podul acesta luat de ape s-a făcut din banii noștri. Și ia ghiciți, din banii cui va fi reparat? Așa e, tot din banii noștri, pentru că e vorba de calamitate. Dar cum rămâne cu „ăl cu roaba” și „șefii din birouri”, care și-au mai ridicat o anexă la casă, ori măcar și-au betonat curtea cu cimentul cu care trebuia făcut, trainic, podul?
