PNL cere CSAT retragerea din Irak

Conducerea PNL l-a mandatat, joi, pe ministrul Apărării Teodor Atanasiu să solicite CSAT retragerea trupelor românești din Irak, având în vedere pierderile de vieți omenești.
Liderul PNL, premierul Călin Popescu Tăriceanu a declarat, după ședința conducerii liberale, că această măsură trebuie luată, în condițiile în care efortul financiar pentru participarea la operațiunile din Irak și Afganistan este foarte mare pentru România.
Propunerea de retragere din Irak, analizată în Biroul Permanent Central al PNL, a fost făcută de ministrul Apărării, Teodor Atanasiu, conform prerogativelor pe care le are, a precizat Tăriceanu.
El a menționat că Legea 42/2004 obligă MApN să analizeze și să hotărască anual, până la data de 30 iunie a fiecărui an, asupra forțelor și mijloacelor ce pot fi puse la dispoziție în anul următor în vederea participării la misiunile armate în străinătate.
„Am sprijinit propunerea pe care a făcut-o ministrul Atanasiu și Birorul Permanent Central al PNL a votat în unanimitate să dăm mandat ministrului să solicite CSAT retragerea participării noastre din Irak”, a declarat Tăriceanu.
El a precizat că, în analiza conducerii liberale, s-a pornit de la două constatări. Premierul a menționat, în primul rând, impactul pe care îl au la nivelul opiniei publice accidentele succesive produse în Irak și Afganistan și care au costat vieți ale militarilor români. „Aceste pierderi încep să devină îngrijorătoare și ele sunt însoțite de un număr din ce în ce mai mare de oameni care rămân mutilați, invalizi pe viață”, a adăugat el.
Tăriceanu a invocat, în al doilea rând, o tendință existentă la nivelul țărilor UE. El a amintit că două dintre țările importante – Franța și Germania – nu au avut niciodată o participare în teatrele de operațiuni din zona Orientului Mijlociu, iar Spania a luat acum mai mult timp decizia de retragere, la fel ca și Bulgaria. De asemenea, Italia a hotărât de curând să se retragă din Irak, ceea ce, în opinia premierului, îi pune pe români într-o situație complicată, pentru că o parte din trupele românești din Irak erau sub comandament italian.
El a mai amintit că, în momentul de față, în Irak mai au participare doar două țări, Polonia și România. „Nu este o decizie care să fie surprinzătoare, inclusiv americanii doresc o dezangajare din Irak, această prezență în Irak este extrem de nepopulară, inclusiv în America. Nu mai vorbesc de Uniunea Europeană. Nici în România nu se bucură de simpatie și trebuie să ținem cont de aceste considerente și să ne reorientăm deciziile pe prioritățile interne”, a mai spus el.
Premierul a explicat, totodată, că România va continua să-și asume obligațiile în misiunile militare care sunt desfășurate ca urmare a unei decizii a NATO, a ONU sau a Uniunii Europene. „Celelalte participări militare pe diverse teatre de operațiuni, care nu sunt decise ca urmare a hotărârilor unor astfel de foruri, NATO, ONU, UE, le vom încheia”, a continuat el.
Potrivit lui Tăriceanu, există, alături de costurile umane, și o componentă de efort financiar care pentru România este extrem de „apăsătoare”. „Și, în această fază în care România are nevoie de o reconstrucție profundă pentru a recupera decalajele care o separă de alte țări europene, considerăm că acest efort este mai bine să fie făcut în interior, în beneficiul țării și să avem o atitudine care să fie în concordanță cu posibilitățile și capacitățile actuale ale României”, a arătat premierul.
– Atanasiu spune că vom realiza economii de aproximativ 90 de milioane de dolari
Ministrul Apărării, Teodor Atanasiu, a precizat că, în total, este vorba de retragerea a 890 de militari români din Irak, ceea ce ar însemna, din punct de vedere financiar, o economie de aproximativ 90 de milioane de dolari din bugetul MApN.
„Retrăgând aproape jumătate din forța noastră implicată în teatrele de operații externe – avem 2.100 de oameni, retragem aproape 900 – vom avea economii de aproximativ 90 de milioane de dolari”, a spus el.
Ministrul Apărării Teodor Atanasiu a precizat că România participă în Irak și la o misiune sub egida NATO, pentru instruirea armatei irakiene, iar acea misiune va fi păstrată. „Probabil, dacă va fi nevoie, chiar o să o dezvoltăm, astfel încât armata irakiană să fie capabilă să preia misiunile forțelor noastre armate pe teatrele de operații de unde ne retragem”, a afirmat el.
Potrivit lui Atanasiu, toate celelalte misiuni sunt ale coaliției sau ale ONU. În ceea ce privește misiunea ONU, România a participat cu o companie trimisă pentru a asigura protecția demnitarilor pe timpul alegerilor din Irak. „Alegerile au trecut, așa că la ultima rotație din acest an propunem retragerea acestei companii”, a subliniat el, amintind că la rotație din vară a fost retrasă și o mare parte a geniștilor, pentru că și aceștia și-au încheiat misiunea.
„Pe ultima rotație din acest an, însemnând noiembrie-decembrie, propunem retragerea și a celor de pe Iraki Freedom, respectiv de pe coaliție, fiindcă noi participam în teatrul de operații, în zona Nassyria, împreună cu brigada Garibaldi din Italia. Ei se retrag pe ultima rotație din acest an și atunci suntem nevoiți, fiindcă rămânem fără suport logistic și fără comandament, să facem și noi această retragere. Nu îi mai deplasăm spre alte brigăzi, ci îi aducem acasă – aceasta este propunerea noastră”, a afirmat el.
Ministrul a mai susținut că nu există nici o țară prezentă în Irak care să nu aibă un calendar al retragerii trupelor, mai ales în contextul în care armata irakiană devine tot mai puternică, mai înzestrată și capabilă să preia din misiunile militarilor străini.
Întrebat dacă, în privința acestei decizii politice, liberalii s-au consultat și cu președintele Traian Băsescu, premierul Tăriceanu a arătat că șeful statului va fi informat. El a menționat că este prevăzut în Legea 42 ca ministrul să înainteze această propunere CSAT, al cărui președinte este Traian Băsescu. „Pe acest subiect vom putea să purtăm o discuție”, a continuat el.
Tăriceanu a mai spus că și partea americană va fi informată „de îndată”, solicitat să precizeze dacă SUA au fost informate despre acest plan de retragere. „Vom informa Ambasada americană și, prin Ministerul de Externe, Departamentul de Stat, asupra acestei poziții”, a mai spus el.
Teodor Atanasiu a ținut să precizeze, la rândul său, că românii își desfășoară acțiunea pe zona de responsabilitate a Marii Britanii și nu a SUA.
„Primele discuții le-am purtat cu Marea Britanie”, a adăugat el, menționând că se discută despre posibilitatea retragerii trupelor române încă din data la care italienii au anunțat despre retragerea lor din Irak.
El a precizat că a avut o discuție în particular cu ministrul Apărării italian, la Bruxelles, când a fost anunțată retragerea trupelor acestei țări și, încă de atunci, a dat mandat militarilor români să înceapă discuțiile cu partea britanică, „plecând de la prezumția că și noi, rămânând fără parteneri și fără suport logistic, ne vom retrage tot la ultima rotație din acest an”.
„E o decizie pe care trebuia să o transmitem, obligatoriu, țării care are în responsabilitate acea zonă din teatrul de operații, fiindcă trebuia să-și ia toate măsurile de siguranță”, a mai spus el.
„Nu este un fapt că americanii sau britanicii vor afla de la televizor, ei au fost anunțați, aceasta este în schimb decizia politică. Atunci o puneam sub formă de probabilitate, acum o punem sub formă de decizie politică a Ministerului Apărării Naționale și a Guvernului României de a propune CSAT și apoi probabil Parlamentului această retragere”, a conchis Atanasiu.
– Rădulescu (PD): Cererea de retragere din Irak trebuie făcută la Guvern, nu la PNL
Liderul grupului parlamentar al PD din Camera Deputaților Cristian Rădulescu consideră că solicitarea ministrului Apărării privind retragerea trupelor din Irak ar fi trebui făcută în cadrul Guvernului și nu la o reuniune a PNL.
„O astfel de cerere din partea ministrului Apărării, mandatat de premierul Călin Popescu Tăriceanu, privind retragerea trupelor din Irak, cred că ar fi fost normal să se facă în cadrul Guvernului. Nu știu dacă locul e la PNL, chiar dacă premierul și ministrul Apărării aparțin acestui partid”, a spus liderul PD.
Rădulescu a precizat că nu a existat o consultare în cadrul conducerii Coaliției pe tema retragerii trupelor din Irak și că el a aflat de această propunere în urmă cu câteva minute.
El a spus că, fiind vorba despre lucruri extrem de sensibile, ar fi trebuit ca o astfel de propunere să fie luată în forul restrâns de conducere al Alianței. Liderul PD a mai spus că există un Consiliu de Conducere al Alianței și că deciziile acestui for sunt mai presus de deciziile individuale ale partidelor din coaliție.
Cristian Rădulescu a arătat că, în această săptămână, nu a avut loc nici o ședință a Consiliului de Conducere al Alianței.
Întrebat dacă PD ar putea susține propunerea de retragere a trupelor din Irak, Cristian Rădulescu a spus: „Nu știu”.
– Săniuță (PSD): Solicitarea PNL de retragere din Irak, sub imperiul unui joc politic
Vicepreședintele Comisiei de apărare a Camerei, deputatul PSD Marian Săniuță, a declarat că tinde să creadă că solicitarea PNL privind retragerea trupelor din Irak a fost făcută „sub imperiul unui joc politic”.
Săniuță a apreciat că liberalii ar fi trebuit, anterior anunțului privitor la solicitarea în CSAT a retragerii trupelor românești din Irak, să discute subiectul și în cadrul Comisiei de apărare din Camera Deputaților, unde să ofere lămuriri și precizări suplimentare în privința rațiunilor care au determinat această cerere.
„Tind să cred că această solicitare a fost făcută sub imperiul unui joc politic. Nu ne putem juca cu angajamentele externe ale României, ținând cont de statutul de membru al NATO, numai în virtutea unor jocuri politice dintre PNL și PD”, a declarat vicepreședintele Comisiei de apărare a Camerei.
Deputatul PSD așteaptă ca liberalii din Comisia de apărare să inițieze o discuție asupra acestui subiect, în comisie, pentru a-i lămuri și pe ceilalți membri care au fost rațiunile care au stat la baza acestui anunț făcut de premierul Călin Popescu Tăriceanu.
– Geoană: Retragerea trupelor nu poate fi obiectul jocului politic dintre două palate
Președintele PSD, Mircea Geoană, a declarat că trebuie stabilit un calendar clar de retragere a trupelor românești din Irak, dar că acest obiectiv nu poate să fie obiect de dispută politică între două palate.
„Avem nevoie de un calendar clar al retragerii trupelor românești, ca de altfel toate țările NATO implicate în Irak. În același timp, angajamentele externe, în special cum sunt cele din NATO, sunt negociate în prealabil și de aceea un gest ca retragerea trebuie negociat. O temă de politică externă cum este prezența trupelor românești în Irak nu poate fi obiectul jocului politic dintre două palate, indiferent care ar fi acelea. Aici nu sunt ambițiile politicianiste ale unuia sau altuia, ci e în joc credibilitatea României ca stat membru NATO”, a declarat Geoană.
– Boc: Cererea de retragere din Irak, eroare și iresponsabilitate politică
Anunțul premierului și ministrului Apărării Naționale privind solicitarea către CSAT pentru retragerea trupelor din Irak reprezintă o eroare și o iresponsabilitate politică și afectează grav credibilitatea României, a declarat, joi, la Cluj-Napoca, președintele PD Emil Boc.
„Modalitatea prin care a fost prezentată această solicitare denotă o lipsă de profesionalism și neînțelegere a interesului național, o asemenea declarație afectând grav credibilitatea României în planul relațiilor internaționale, al relațiilor pe care le avem cu partenerii din NATO și UE”, a spus Emil Boc.
Potrivit acestuia, asemenea declarații au menirea de a pune sub semnul întrebării credibilitatea României ca stat care are posibilitatea de a-și onora obligațiile asumate. „Noi am dorit să facem parte din NATO, nu alții au cerut în mod special acest lucru. Avem și drepturi, dar și obligații ca membri ai Alianței”, a mai spus liderul Partidului Democrat.
El susține că astfel de decizii nu se pot lua la un pahar de apă plată, la un birou politic al unui partid, ci trebuie luate în structurile de securitate ale României, după o analiză prealabilă și o foarte bună informare.
„CSAT și comisiile de specialitate ala Parlamentului trebuie să fie lăsate să vină cu propuneri în fața autorităților politice, iar apoi să fie luată o decizie. S-a aruncat o piatră în râu, iar alții trebuie să vadă acum ce a vrut premierul să facă cu o asemenea declarație. Declarația este departe de ceea ce ar trebui să reprezinte o declarație a unui om politic responsabil. Raționamentele care au stat la baza acestei declarații sunt cel mult de natură populistă”, a declarat Boc.
Potrivit președintelui PD, o asemenea discuție ar fi trebuit să aibă loc în prealabil în cadrul Alianței PNL-PD. „Este o încălcare și o sfidare a protocolului Alianței, dar nu va fi, probabil, nici prima, nici ultima”, a mai spus președintele PD.
El nu se pronunță pentru retragerea acum a trupelor românești din Irak, o asemenea decizie urmând să fie luată numai după consultarea partenerilor din NATO, pentru a fi temeinic pregătită, ținând cont de implicațiile internaționale pe care le are.
Marea Britanie așteaptă lămuriri în legătură cu retragerea din Irak
Ambasada Marii Britanii nu a fost înștiințată despre propunerea ministrului Apărării Teodor Atanasiu privind retragerea trupelor românești din Irak și așteaptă „lămuriri urgente”.
„Nu am fost înștiințați despre propunerea făcută astăzi de ministrul Apărării și așteptăm lămuriri urgente despre planurile sale”, afirmă ambasadorul britanic la București Robin Barnett.
Barnett precizează că Marea Britanie rămâne în continuare foarte recunoscătoare pentru contribuția adusă de România în sudul Irakului.
„Înțelegem că desfășurarea trupelor române în Irak reprezintă un subiect pentru care decizia revine Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) și că nu a fost luată încă nici o decizie privind viitorul prezenței românești în zonă”, se arată în declarația ambasadorului britanic.