Parchetul Național Anticorupție (PNA) își va continua activitatea sub forma unui departament de specialitate în cadrul Parchetului instanței supreme, care se va concentra exclusiv asupra cazurilor de mare corupție, a decis Guvernul, printr-o ordonanță de urgență aprobată în ședința de ieri.
Actul normativ prevede reorganizarea PNA sub forma unui departament național anticorupție în cadrul Ministerului Public, respectiv a Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție, noua structură urmând să își păstreze autonomia funcțională și financiară. În noua structură, PNA va fi ordonator principal de credite, iar șeful său va fi echivalat ca salariu și funcție cu prim-procurorul general adjunct al României.
Ministrul Justiției, Monica Macovei, a declarat că departamentul va cerceta dosarele de corupție în care valoarea pagubelor depășește 200.000 euro (față de nivelul maxim de 10.000 euro prevăzut în prezent), indiferent de calitatea persoanelor implicate.
Executivul a majorat, de la 5.000 euro la 10.000 euro, și valoarea sumei oferită ca mită și care face obiectul unui dosar de cercetare al departamentului.
Din competența de cercetare a PNA a fost eliminată o serie de categorii de persoane, precum agenții de poliție, primarii sau viceprimarii comunelor și orașelor, notarii publici sau executorii judecătorești, aceștia urmând să fie verificați de parchetele obișnuite.
Noul departament se va ocupa de toate infracțiunile comise împotriva intereselor financiare ale comunității europene, precum și de faptele de înșelăciune, evaziune fiscală sau vamală al căror prejudiciu depășește un milion de euro.
Ministrul Justiției, Monica Macovei, a precizat că noul departament național anticorupție va prelua de la Parchetul General toate dosarele de mare corupție, inclusiv cele în care sunt nominalizați lideri ai PSD, precum Dan Ioan Popescu sau Hildegard Puwak. „A fost nevoie de această reorganizare din cauza deciziei Curții Constituționale. Nu era normal să avem acum două instituții care să se ocupe de acte de corupție: Parchetul General pentru parlamentari și PNA pentru restul dosarelor”.
Ideea reorganizării PNA ca departament în cadrul Parchetului instanței supreme a fost lansată acum câtva timp de ministrul Macovei, care a susținut această variantă invocând necesitatea eficientizării luptei anticorupție.
Necesitatea acestui mod de reorganizare a fost reafirmat de noul șef al PNA, Daniel Morar, în prima sa ieșire publică. El și-a exprimat speranța ca, până la sfârșitul anului, PNA să fie „definit ca un departament” în cadrul Parchetului instanței supreme, având în vedere decizia Curții Constituționalte din luna aprilie a acestui an, care nu mai permite procurorilor anticorupție să mai cerceteze senatori și deputați”.
Conform unei decizii din luna mai a Curții Constituționale, procurorii PNA nu mai au competența de a ancheta senatori și deputați, astfel că toate dosarele în care sunt cercetați parlamentari au fost transmise Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Prin Decizia 235/5 mai 2005, Curtea Constituțională a constatat că „articolul l, punctul 2 din Legea pentru aprobarea OUG 103/2004, pentru modificarea OUG43/2002 privind Parchetul Național Anticorupție, cu referire la articolul 13, alineatul 1, litera b din OUG 43 prin care sunt de competența PNA infracțiunile privind deputați și senatori sînt neconstituționale”. Potrivit articolului 13, alineatul 1, litera b din OUG 43/2002, „sunt de competența Parchetului Național Anticorupție, care funcționează la nivel național, infracțiunile prevăzute în Legea 78/2000, săvârșite de către deputați, senatori”.
