„Plutăritul pe Bistrița. Incursiuni în istorie” – o lucrare unică, scrisă de un fost plutaș

Între activitățile culturale desfășurate în acest an școlar la Liceul „Mihail Sadoveanu” Borca, Neamț, este și lansarea lucrării „Plutăritul pe Bistrița. Incursiuni în istorie” (ediția a II-a, revizuită și adăugită), a profesorului octogenar Constantin Cojocaru-Țuiac, fiu al comunei Borca și absolvent al acestui prestigios liceu, promoția 1957. Este o lucrare unică în literatura de specialitate, a unui om unic, este o monografie completă și în același timp complexă, scrisă de un fost plutaș. Lucrarea are două părți distincte din punct de vedere al surselor de informare.
Prima parte se referă la plutărit ca ocupație a locuitorilor de pe aceste meleaguri milenare de la origini și până în preajma celui de-al Doilea Război Mondial, fiind rodul unor cercetări aprofundate la Biblioteca Națională a României și în arhive, autorul fiind absolvent al Facultății de Istorie – Filosofie din cadrul Universității ”Alexandru Ioan Cuza” din Iași.
Cea de a II-a parte, de după război, cuprinde apogeul plutăritului și din păcate și sfârșitul acestei îndeletniciri și se bazează pe memoria autorului, care în adolescență (16-22 ani) a lucrat la plutărit pentru a-și câștiga pâinea cea de toate zilele și pentru a-și ajuta familia (a rămas orfan de tată la vârsta de 4 ani – tatăl său a căzut pe front).
Plutăritul s-a practicat peste tot în lume, din timpuri străvechi, pe mai multe râuri din țara noastră, dar pe râul Bistrița Moldavă cel mai bine, deoarece a fost favorizat de factori specifici: debit care să permită plutirea buștenilor, albie stabilă, o anumită pantă, respectiv viteza de deplasare a apei etc. Referindu-se la plutăritul pe Bistrița, istoricul Ion Bogdan a emis ipoteza că acesta s-a practicat chiar de pe timpul domnitorului Alexandru cel Bun.
Plutăritul dirijat pe Bistrița s-a practicat pentru transportul lemnului către beneficiari; era cea mai la îndemână cale de transport și cea mai ieftină, în lipsa altor căi de comunicație și mijloace de transport.
E demn de reținut că plutașii de pe Bistrița, numiți ”plutași de munte”, duceau plutele de la Dorna la Broșteni, de la Broșteni la Piatra Neamț, iar ”plutașii de câmpie”, de la Bacău la Galați, pe râul Siret.
La această lansare de carte au participat oficialități locale, cadre didactice și elevi de la liceu, ingineri silvici, preoți, profesori din orașul Broșteni și comunele Poiana Teiului, Farcașa, Borca. Prof. Paula Bondar, de la Liceul Tehnologic Broșteni, a dedicat evenimentului un frumos program artistic.
Valoroasa lucrare n-ar trebui să lipsească din nici o bibliotecă de stat sau particulară.
Prof. Bogdan Scripcaru, ghid de turism Centrul Local de Informare Turistică Fărcașa – Neamț