Am ajuns și la clipa în care „meciul de care nu ne plictisim niciodată”, adică El Clasico, să ne plictisească! Doar atât să aibă de oferit cele două echipe? Păi atunci nu le văd prea bine la extern, de prin semifinale încolo, dacă vor ajunge la faza aia de Liga Campionilor. Antrenori mai slabi și mai fricoși decât ăia care sunt acum la Bayern și la Chelsea, jucători mai trecuți sau mai timorați. Scumpetea de Bale a pedalat în gol într-o poziție ciudată pentru el, care făcea cărare cu macheta pe bandă, noroc cu fragedul Neymar că și-a luat inima în dinți și nu l-a mai căutat la fiecare fază pe Messi. Care Messi arată ușor plictisit, s-a maturizat băiatul și nu-i mai arde de giumbușlucuri. Ronaldo pare încă în vână, doar că îi lipsește cineva, Oezil îi zice. Până la urmă a învins Barcelona, mai mult sau mai puțin meritat, dar hai să stăm strâmb și să judecăm drept: s-au întâlnit cel mai bun argentinian și cel mai bun brazilian cu omologii lor din Portugalia și Țara Galilor, cine era să câștige?! Ancelotti s-a găsit să facă improvizații chiar la acest meci, plus că l-a lăsat pe bancă pe Benzema, de parcă îl mai avea ca alternativă pe Higuain. Nu, Realul are dubluri pe post în acest sezon doar pentru Ronaldo (100 de milioane pentru asta!) și pentru Casillas ! Și apropo de Casillas, nu pot în ruptul capului să înțeleg cum de este acesta exclus din ecuația titularizării, aruncându-i-se ciosvârta grupelor din Liga Campionilor. E adevărat, există Diego Lopez, un portar bun în absolut, unul care n-a avut oportunitățile lui Casillas, dar în loc să se creeze emulație, se acumulează frustrări.
Ca o curiozitate statistică, la pauză era 0-0 la… cornere! Același scor ar fi putut fi și la goluri dacă Neymar nu găsea tunelul acela prin doi fundași madrileni. În repriza a doua a fost sclipirea lui Alexis Sanchez pentru 2-0, în timp ce Realul a oftat la bara trăznită de Benzema și a strigat la bruscarea lui Ronaldo în careu. Iar când s-a bucurat, nu s-a mai putut bucura de tot.
