Graba este unul dintre marii dușmani ai vieții omului de azi. Trăim sub presiunea vitezei majoritatea timpului. Dar cu toate astea nu avem realizări mai mari, mai importante. Dimpotrivă, acumulăm doar un plus de oboseală. Și observăm foarte puține din cele care sunt în jurul nostru. Trebuie să reînvățăm de la natură cadența corectă a propriilor pași. Fiindcă altfel ne vom împiedica și căderea nu ne va face bine. V-ați gândit vreodată la astrul care ne luminează fiecare zi? Soarele nu se grăbește niciodată, nu se agită, pur și simplu lucrează încet și fără zgomot. Nu claxonează, nu răspunde la telefon, nu trage clopotele, ci doar strălucește. Iar soarele face mai mult într-o fracțiune de secundă decât am putea să facem noi într-o viață întreagă.
Gândește-te, cititorule. Soarele ajută plantele să înflorească, copacii să crească, încălzește pământul, coace fructele și legumele, ridică apa de la sol și o urcă în nori pentru a o trimite înapoi pământului. Și toate acestea discret, fără trâmbițe, fără tulburare sau stres.
Discursul împotriva grabei nu e o invitație la lenevie. E o diferență enormă între a sta degeaba și a face lucrurile fără grabă. Nu uitați că soarele niciodată nu întârzie să răsară sau să apună. E întotdeauna harnic și punctual. Vă doresc ca astăzi și în toate zilele să fiți asemenea soarelui. Luminoși, mereu la post, dar niciodată grăbiți.
(Augustin PĂUNOIU, sursa: Ziarul Lumina)