Plecări, retrageri, amânări

Astăzi presimt că pleacă prima dintre echipele noastre angrenate de ani întregi doar în tururile preliminare ale cupelor europene, chestie care sportivilor și oficialilor li se pare că ar fi o mare realizare. Pentru CSMS Iași chiar s-ar putea să fie, întrucât ieșenii s-au trezit în cupe mai degrabă printr-un noroc chior, ei participând la turneul pentru evitarea retrogradării, nu la cel care (la noi doar teoretic, după cum se vede) duce în Europa. În meciul tur, era cât pe ce să mă entuziasmez și eu, asemenea comentatorilor TV care mai aveau nițel și îi vedeau pe ai noștri direct în finală, numai că mi-a trecut relativ repede. Iar gafa malacului din poartă n-a făcut decât să-mi confirme că nu prea avem ce căuta dincolo de preliminarii. Nu doar cu ieșenii, ci cu nici măcar una din participante, fiindcă fără fotbaliști e greu să încerci să joci fotbal. În această ordine de idei, să semnalăm și plecarea unuia din cei doi sau trei fotbaliști din lotul Stelei, săvârșită cam a treia zi după ce patronul reafirmase răspicat că tocmai vândutul nu e de vânzare. În aceeași direcție sunt aproape sigur că va pleca și celălalt nevandabil, mai ales că oferta pare de nerefuzat. Bun, și cu performanța cum rămâne? Ca-n tren, zice vorbă din bătrâni. De câteva zile, știm precis că domnișoara Halep nu merge la Rio. Nu vi se pare o asemănare extraordinară în abordarea ideii de performanță între ea și alt „machidon” sau „armân”, numitul Becali Gheorghe? Și el, și ea, dacă-i întrebi, zic că vor performanță. Numai că el îi vinde tocmai pe aia care ar putea-o, eventual, aduce, în timp ce ea chiar o evită, pretextul fiind că între visul olimpic și făcutul de copii se interpune țânțarul producător de zika. Revenind la fotbal, este de remarcat că deschiderea de sezon se face direct printr-o amânare, participantele noastre la preliminarii europene, Steaua și Iași, cu complicitatea Federației, căzând de acord că-s prea obosite după vacanță pentru a juca două meciuri în 3 sau 4 zile. Nu vi se pare că asta explică exact de ce fotbaliștii români, când ajung în țările cu fotbal normal, se opresc direct pe bancă sau chiar în tribune?