Plătiți cu întârziere, constructorii și-au bătut joc de lucrări

Modernizarea drumului european 576, între Suceava și Poiana Stampei, s-a transformat într-o adevărată bătaie de joc. Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR) uită să-i plătească pe constructori, proiectanții trimit lucrări care în cel mai bun caz ar putea fi catalogate drept schițe ale unor studenți începători, iar constructorii nu-și bat capul să execute lucrări de calitate și de protecție a mediului. Un cerc vicios cu oamenii de rând în rol de principali pierdanți.
Conform unor surse neoficiale, datoriile CNADNR către firma SCCF Group Colas Suceava se ridică la peste 24 milioane de lei, adică în jur de 7 milioane de euro. Banii s-au adunat în contul lucrărilor pe care firma le-a executat pe cele două tronsoane contractate în aprilie 2004, respectiv Sadova – Gura Humorului și Gura Humorului – Suceava.
Valoarea totală a lucrărilor se ridică la aproape 57 de milioane de euro, iar panglica trebuia să fie tăiată în mai 2008.
Și grecii de la Mochlos se plâng de aceleași întârzieri în achitarea banilor aferenți lucrărilor de execuție.
„Am primit banii, circa 7 milioane de euro, abia acum câteva săptămâni, deși trebuia să-i avem în conturi încă din decembrie”, a declarat Romeo Hron, șeful de șantier al firmei Mochlos.
Firma grecească are de executat lucrări pe tronsonul Iacobeni – Sadova, pe o distanță de 39 de km, iar valoarea proiectului este de circa 40 de milioane de euro.
Probleme pe linie de mediu „Seriozitatea” de care a dat dovadă CNADNR a fost sancționată prompt de firmele care execută lucrări de modernizare. Calitatea lucrărilor este îndoielnică în multe zone, în timp ce măsurile privind protecția mediului sunt ca și inexistente. Așa se face că aproape întreg drumul dintre Suceava și Poiana Stampei este „ornat” cu moloz și munți de pământ.
Din informațiile pe care le deținem, suma destinată readucerii zonelor afectate de lucrările de modernizare la starea inițială se ridică la peste un milion de euro, bani care vor fi justificați cumva în deconturi, în timp ce molozul va fi acoperit cu pământ pentru a reduce cheltuielile.
Garda de Mediu a efectuat mai multe controale la aceste firme care execută lucrări, dar amenzile aplicate aproape că nu au interesat pe nimeni, fiind considerate un soi de pierderi colaterale. Așa se face că firmele nici măcar nu au contestat în instanță sancțiunile, preferând să achite banii.
Elocvent este că firma Mochlos, care are propria stație de betoane la Pojorâta, a depus la Agenția pentru Protecția Mediului Suceava documentația pentru obținerea stației de betoane pentru obiectivul de la Pojorâta abia acum trei săptămâni. Și aceasta în ciuda faptului că firma toarnă forme de beton folosite pentru a asigura protecția șoselei în zona montană de pe Mestecăniș încă de la sfârșitul lui 2006.
Constructorii nu au încă în posesie terenurile pe care lucrează Lipsa de interes a reprezentanților Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale pentru ca lucrurile să meargă în mod corespunzător a fost demonstrată și în altă direcție. În aprilie 2008, când lucrările se aflau, teoretic, cu o lună înainte de final, una din firmele constructoare avea doar 93% din posesia terenurilor pe care desfășura activitatea.
Nici proiectele pentru obiectivele din teren nu au sosit la timp, iar atunci când acestea au intrat în posesia constructorilor s-a dovedit fie că sunt incomplete, fie că soluțiile tehnice adoptate de proiectanți erau utopice sau neadecvate.
Una peste alta, putem vorbi de un dezinteres greu de explicat din partea autorităților statului pentru un proiect de o asemenea valoare, circa 130 de milioane de euro, și pentru un drum care reprezintă una dintre principalele căi de legătură între Moldova și Ardeal.