Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a anunțat că Guvernul a adoptat o Ordonanță de Urgență pentru soluționarea problemelor financiare din sistemul justiției, apărute în urma întârzierii plății unor drepturi salariale ale magistraților, achitarea acestora urmând a fi făcută eșalonat, în 18 luni.
„Nu putem să ignorăm drepturile recunoscute magistraților și nici obiectivul strategic de a păstra operațional sistemul judiciar. Și fără o garanție în ceea ce privește buna funcționare a bugetului, nu putem vorbi despre o astfel de operaționalizare”, a afirmat, sâmbătă, Cătălin Predoiu, prezent la Congresul Avocaților, desfășurat la Costinești.
În acest context, Predoiu a făcut referire la Mecanismul de cooperare și verificare al Comisiei Europene pe domeniul justiției, subliniind faptul că România nu are nevoie de o nouă condiționalitate din cauza instabilității financiare a sistemului judiciar.
Din cauza unor incoerențe legislative din perioada 2001-2004, magistrații au obținut diverse drepturi și sporuri salariale, ceea ce a provocat modificări succesive, în acest an, a bugetului Ministerului Justiției, pentru neplata la timp a acestor drepturi, obținute prin hotărâri judecătorești irevocabile, care au fost puse în executare de executorii judecătorești.
Astfel, Ministerul Justiției a trebuit să rezolve acestă problemă bugetară, iar în urma consultării cu Ministerul Finanțelor, Consiliul Superior al Magistraturii și a altor specialiști ai statului, a ajuns la soluția adoptării unei OUG, care a fost publicată, vineri, în Monitorul Oficial.
Potrivit actului normativ, cauzele aflate în curs de judecare vor fi trimise de îndată spre soluționare curților de apel, iar recursurile se vor judeca de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ).
Plata sumelor prevăzute în titlurile executorii emise până vineri, 19 iunie, având ca obiect acordarea drepturilor de natură salarială se va realiza, eșalonat, în termen de 18 luni. Modalitatea de eșalonare va fi stabilită printr-un ordin comun al ministrului Justiției, ministrului Economiei, președintelui CSM, președintelui instanței supreme și a procurorului general al României, ordin care se emite la 15 zile de la intrarea în vigoare a OUG.
Ordinul va fi comunicat executorilor judecătorești, precum și trezoreriei ori instituției bancare unde debitorii au deschise conturi.
Ordonanța de Urgență stabilește și faptul că sumele provenind din taxele judiciare de timbru, precum și din impozitele încasate din onorariile avocaților, notarilor și ale executorilor judecătorești constituie venituri la bugetul de stat și se cuprind distinct în bugetele MJ, CSM, ICCJ și PIICJ, astfel: 70 la sută va fi cuprinsă în bugetul MJ (50 la sută pentru finanțarea sistemului de ajutor public judiciar, iar 20 la sută cu destinație de cheltuieli de investiții și cele curente); o cotă de zece la sută va fi cuprinsă în bugetul CSM pentru pregătirea profesională a magistraților și a persoanalului auxiliar; o altă cotă de zece la sută va fi cuprinsă în bugetul ICCJ și o altă cotă de zece la sută va merge la bugetul PICCJ.
Ordonanța de Urgență a fost adoptată ținându-se cont de faptul că justiția trebuie să reprezinte un factor esențial de echilibru și stabilitate socială într-un stat de drept și că în realizarea acestui rol se impun o unificare a practicii judiciare și o asigurare a stabilității raporturilor juridice, inclusiv în domeniul stabilirii drepturilor salariale ale persoanlului din sistemul justiției.
Un alt motiv invocat, pentru adoptarea OUG, a fost necesitatea asigurării unui cadru unitar privind administrarea fondurilor în domeniul justiției, fiind luate în considerare și dificultățile întâmpinate în executarea hotărârilor judecătorești care au avut ca obiect drepturile salariale stabilite în favoarea personalului din sistemul justiției.
