Proprietățile medicinale ale plantelor se datorează unor compuși chimici, cum sunt vitaminele, sărurile minerale și compușii organici. Bogăția plantelor în astfel de produși le transformă în surse de producere a unor medicamente – urzica se folosește pentru extracția industrială a vitaminei A.
Produsul natural este mult mai activ decât cel preparat prin sinteză chimică – este cazul vitaminei C. Astăzi, circa un sfert din totalul medicamentelor este de origine vegetală și proporția lor este în creștere, pe măsura cunoașterii în amănunt a proprietăților principiilor active din plantele exotice.
Alte surse de medicamente, în afară de cele de origine vegetală, sunt medicamentele de origine marină sau care se extrag din insecte. Aceste medicamente au avantaje în sensul că nu dau fenomenul de dependență, au efecte asemănătoare celor sintetice sau chiar mai puternice și nu prezintă fenomene secundare.
Mușețelul (Chammomilla officinalis) conține o substanță cu calități de antispastic muscular, alta cu caracter antiinflamator și antireumatic, alta care inhibă ulcerul gastric produs de medicamentele antiinflamatoare și antireumatice (ca salicilamida) și una care inhibă ulcerul produs de alcool sau de stres.
Pătlagina (Plantago officinalis) conține mult acid citric, care produce contracția colecistului, fiind deci colagog.
Lemnul dulce (Glycirrhiza glabra) conține fitosteroli cu calități hormonale (de estrogeni), mai conține o substanță asemănătoare dezoxicorticosteronei și alta asemănătoare A.C.T.H.-ului, toți hormoni coricosteroizi cu acțiune antiinflamatoare folosiți în boala lui Addison, respectiv în artrita reumatoidă.
Cicoarea (Cychorium intibus) conține acid cicoric, cu acțiune asemănătoare cinarinei, folosită în afecțiuni hepatice, ca hipolipemiant – factor de scădere a grăsimilor din sânge.
Anghinarea (Cynara scolymus) are ca principiu activ cynarina, produs activ în combaterea hiperlipemiei.
Iarba mare (Inula helenium) conține o substanță cu o compoziție chimică asemănătoare santoninei și o alta cu o compoziție chimică asemănătoare nistatinului (prima este o substanță care combate paraziții intestinali, iar a doua este antifungică.
Păpădia (Taraxacum officinale) are o acțiune asemănătoare calomelului, cu contracții ale colecistului (acțiune colagogă).
Rădăcinile de obligeană (Acorus calamus) conțin o substanță tranchilizantă de tip promazină, folosită în anorexia nervoasă.
Nucul (Junglas regia) conține foarte multe catechine, care sunt de 10 ori mai active decât indometacinul. Cojile de nuci nu conțin iod, ci taninuri. Iodul asociat nucilor este în sol.
Hameiul (Humulus lupulus) conține metilbutenol, asemănător metilpentinolului, cu acțiune hipnotică și sedativă.
Din angelică (Angelica archangelica) se extrage o substanță sedativă asemănătoare libriumului sau napotonului, pentru cei care nu mai găsesc asemenea medicamente.
Odoleanul (Valeriana officinalis) are acțiune asemănătoare meprobamatului și diferită de amfetamine, putând fi folosită ca medicament antidrog. Roinița (Melissa officinalis) are o acțiune asemănătoare papaverinei.
Sursa: www.evenimentul.ro
