Planeta Venus, care se învârtea deja destul de încet în jurul propriei axe încă din anii 1990, și-a încetinit și mai mult această mișcare de rotație, iar ziua venusiană a câștigat astfel șase minute suplimentare, potrivit unui studiu recent, informează AFP.
Diferența este totuși una mică, întrucât durata unei zile pe Venus echivalează cu 243 de zile terestre.
„Acest decalaj este important pe scară astronomică”, afirmă Pierre Drossart, directorul Laboratorului de studii spațiale și de instrumentare în astrofizică, care a analizat cele mai recente date furnizate de sonda europeană Venus Express.
Spectrometrul VIRTIS de la bordul sondei a cartografiat recent suprafața planetei Venus. Oamenii de știință au descoperit astfel un decalaj între hărțile lor și cele alcătuite în anii 1990 de satelitul american Magellan, aceste diferențe putând atinge 20 de kilometri în anumite zone.
„După îndepărtarea diverselor surse de eroare, o interpretare corectă a acestor diferențe ar fi aceasta: durata zilei venusiene s-a modificat pe parcursul ultimilor 16 ani”, iar ecartul a fost evaluat la 6,5 minute terestre pentru o zi venusiană, se explică într-un comunicat emis de Observatorul astronomic din Paris.
Motivul cel mai probabil pentru o astfel de variație ține de interacțiunea dintre suprafața și atmosfera planetei Venus.
Deși Venus este apropiată de planeta noastră ca masă și mărime, ea are o atmosferă mult mai densă, iar forțele de frecare din interiorul acesteia pot să îi modifice rotația, în funcție de vânturi și de temperaturi.
„Este ca atunci când un patinator își ține brațul pe lângă corp și începe să se învârtă mai repede. Atunci când masele atmosferice se modifică, din cauze meteorologice de exemplu, în acel moment poate să apară o mică variație, în compensație, în mișcarea de rotație a planetei”, a explicat Pierre Drossart.
Pe Venus, unde atmosfera înaltă se învârte mult mai repede decât suprafața planetei, forțele de frecare și decalajul pe care acestea le provoacă sunt foarte pronunțate.
„Fenomenul se produce și pe Terra, dar, în cazul planetei noastre, decalajele sunt de ordinul câtorva zecimi de secundă”, a precizat Pierre Drossart.
Oamenii de știință se întreabă dacă, pe termen lung, planeta Venus ar putea înceta să se învârtă în jurul propriei axe sau dacă va începe să se învârtă în sens invers.
„Este dificil de răspuns la această întrebare, având doar două puncte de măsură, dar modelele noastre teoretice lasă mai degrabă să se înțeleagă că este vorba de o serie de variații ciclice. Dacă atmosfera venusiană își accelerează mișcarea, atunci planeta încetinește și viceversa. Pot să apară oscilații când de o parte, când de cealaltă”, a explicat același astrofizician francez.
