România nu mai are nevoie de panică televizată, ci de acțiune coordonată. Pădurea nu se salvează cu lacrimi și reportaje dramatice, ci cu decizii rapide, profesionale și curajoase, spun specialiștii de la ASFOR, care propun realizarea unui Plan Național de Gestionare a Calamităților Forestiere, pentru stoparea și prevenirea dezastrelor care afectează pădurile.
„De ani de zile, pădurile României sunt măcinate de o criză tot mai vizibilă: atacurile gândacului de scoarță (Ips typographus) distrug zeci de mii de hectare de rășinoase, iar lipsa unei reacții rapide ne împinge către un dezastru ecologic și economic.
Am avertizat constant asupra acestui pericol, dar vocea profesioniștilor din silvicultură a fost prea des ignorată. Toamna anului 2025 ne pune în fața unei realități dure: pădurile mor sub ochii noștri. Întrebarea este simplă – stăm și privim sau luptăm să le salvăm?”, spune Ciprian Dumitru Muscă, președintele Asociației Forestierilor din România.
O criză care nu mai poate fi ignorată
În Bucovina, Apuseni, județul Mureș sau Parcul Național Călimani, versanți întregi de brazi și molizi s-au transformat în peisaje gri, cu arbori uscați.
În Parcul Natural Apuseni, peste un milion de metri cubi de lemn sunt compromiși pe 40.000 de hectare. La nivel național, suprafața afectată depășește 100.000 de hectare, iar pagubele se ridică la zeci de milioane de euro.
Schimbările climatice – secete lungi, ierni blânde, veri fierbinți – alimentează această invazie, care amenință acum și pădurile de foioase din sudul țării. Dar nu este vorba doar despre lemn pierdut. Pădurile afectate nu mai absorb carbon, devin vulnerabile la eroziune și inundații, iar biodiversitatea este grav afectată. Este un semnal de alarmă național, pe care nu mai avem dreptul să-l ignorăm.
Lecții din Europa și o realitate românească
Țări precum Germania, Austria sau Slovacia au învățat din propriile crize și au acționat rapid: tăieri sanitare obligatorii în 48 de ore, monitorizare digitală cu drone și sateliți, capcane feromonale pentru controlul populației de insecte.
„Cehia, în schimb, a plătit scump pentru ezitare – pierderi de miliarde de euro și milioane de arbori pierduți.
România are acum un nou Cod Silvic (Legea nr. 331/2024), care permite intervenții rapide. Dar aplicarea este blocată de birocrație, mai ales în zonele Natura 2000, unde avizele pot întârzia luni de zile. Iar în acest timp, gândacul avansează. Avem lege, dar nu avem reacție”, consideră reprezentanții ASFOR.
Direcții pentru un Plan Național de Gestionare a Calamităților Forestiere
În loc de lamentări fără sfârșit și aruncarea responsabilității pe umerii altora, reprezentanții forestierilor vin cu propuneri de măsuri concrete, realizabile:
„Ca silvicultor și om dedicat pădurilor, cred că România are nevoie de un plan clar, realist și curajos.
Propun câteva direcții esențiale pentru un Plan Național de Gestionare a Calamităților Forestiere:
- Intervenție rapidă: introducerea unui sistem național de reacție în maximum 48 de ore de la detectarea atacurilor, prin echipe mobile și fonduri dedicate.
- Monitorizare tehnologică: extinderea rețelei de supraveghere forestieră prin drone, sateliți și senzori, în colaborare cu Romsilva și institutele de cercetare.
- Regenerare adaptată: promovarea speciilor rezistente la stres climatic – pin silvestru, larice, duglas – și accelerarea regenerărilor naturale. Totodată, este necesară renunțarea la conceptul de „tip natural fundamental de pădure”, care s-a dovedit depășit în contextul schimbărilor climatice.
- Cooperare internațională: integrarea României în programele europene de prevenire a calamităților forestiere și participarea la inițiative precum „Promisiunea Naturii pentru Climă”, lansată la Abu Dhabi în octombrie 2025.
Pădurile nu se salvează cu lacrimi la televizor sau cu reportaje emoționante. Se salvează prin decizii ferme și muncă pe teren. România are specialiști, resurse și o infrastructură forestieră valoroasă. Ceea ce lipsește este coordonarea și viteza.
Ca președinte al ASFOR, am pledat constant pentru trecerea de la discurs la acțiune. Dar, dincolo de funcție, vreau să transmit un mesaj personal: pădurile sunt parte din identitatea noastră.
Le pierdem dacă stăm pasivi. E timpul să trecem de la constatări la soluții. Să lucrăm împreună – silvicultori, autorități, cercetători și cetățeni – pentru a salva ce mai putem și a construi un viitor în care pădurile României nu mai cer ajutor, ci oferă speranță. Nu salvăm pădurea din discursuri, ci din fapte”, a concluzionat Ciprian Dumitru Muscă, reprezentantul forestierilor din România.
