Administrația județeană a marcat, ieri, aniversarea a 100 de ani de când Ministerul de Război a dat Armatei Române ordinul de a intra în Bucovina, prin dezvelirea a două plăci memoriale, una în holul fostei Primării a Sucevei, actualul Palat Administrativ, și una în biroul de la etajul I, unde în data de 6 noiembrie 1918 comandantul Companiei 4 Grăniceri, maiorul Anton Ionescu, i-a înmânat primarului Sucevei, „venerabilul profesor Eusebie Popovici, deputat în dieta bucovineană”, drapelul României, pentru a fi arborat pe turnul primăriei. Acest birou este ocupat acum de președintele Consiliului Județean, Gheorghe Flutur.
Ceremonia a debutat cu intonarea, de către Corla mixtă „Ciprian Porumbescu”, a imnului de stat și a cântecului patriotic „Pe-al nostru steag e scris Unire”, a cărui muzică este compusă de Ciprian Porumbescu, după care președintele Flutur a invitat-o pe Silvia Boliacu, subprefect de Suceava, să dezvelească împreună placa dedicată Centenarului Marii Uniri.
„Am ales această zi la fosta primărie a Sucevei pentru a scrie o pagină de istorie noi, cei cărora viața ne-a hărăzit să conducem instituțiile administrative ale județului. În ziua de 5 noiembrie 1918, Divizia a VIII-a a primit ordinul nr. 1 al Ministerului de Război de a intra în Bucovina”, a spus Gheorghe Flutur, invitându-l pe directorul Muzeului Bucovinei, Emil Ursu, să prezinte un scurt istoric al evenimentelor de la începutul lunii noiembrie 1918.
În 6 noiembrie 1918, maiorul Anton Ionescu se declara copleșit că i-a fost dat să intre cu grănicerii lui „primii în cetatea lui Ștefan cel Mare”
Directorul Ursu a amintit că, în data de 4 noiembrie, prefectul județului Suceava l-a numit primar al orașului pe prof. Eusebie Popovici, iar în 5 noiembrie, Divizia a VIII-a a primit ordinul de a intra în Bucovina. Sub ordinele generalului Iacob Zadik au intrat regimentele 16, 29 și 37 Infanterie, precum și toți grănicerii și jandarmii care se găseau cu serviciul de pază pe frontiera bucovineană. De asemenea, locotenentul Traian Roșu, însoțit de o delegație din Gura Humorului și Câmpulung Moldovenesc, a prezentat autorităților din Fălticeni o Moțiune de Unire a Bucovinei cu România.
În dimineața zilei de 6 noiembrie, Compania 4 Grăniceri, condusă de maiorul Anton Ionescu, a intrat în Suceava. „Spre ziuă, dar când era încă întuneric, plutonul, încolonat cu o patrulă care-l preceda, trecea frontiera și se îndrepta, urcând pe drumul Ițcanilor spre Suceava. Peste sentimentul răspunderii, mă copleșea și un sentiment de măreție că mi-a fost dat mie și grănicerilor de sub comanda mea ca să intrăm primii în cetatea lui Ștefan cel Mare, dar și un sentiment al datoriei că ne-a fost dat nouă să marcăm repararea actului de nedreptate făcut de turci la 1777, când Bucovina a fost cedată Austriei. (…) Plutonul înainta, intram în orașul Suceava. Era încă întuneric, armele erau încărcate. Nu știu ce m-a predominat, dar am dat ordin să se cânte «Pe-al nostru steag e scris unire». Imn simbolic corespunzând faptei noastre, dar și profetic, căci în ultima strofă se prezicea că «Scumpa noastră Românie etern, etern, va înflori»”, a citit Emil Ursu din memoriile maiorul Anton Ionescu.
Tot maiorul Ionescu a menționat arborarea drapelului românesc pe turnul primăriei și prezentarea sa în fața primarului orașului, „venerabilului profesor Eusebie Popovici, deputat în dieta bucovineană”, care „știuse că vom intra în oraș și ne aștepta cu nerăbdare, dar și înfrigurare, temându-se să nu ni se întâmple ceva rău”.
Armata română a intrat fără nici un foc de armă în Cernăuți
În seara zilei de 6 noiembrie 1918, comanda Diviziei a VIII-a, în frunte cu generalul Iacob Zadik, s-a instalat „în localitatea de graniță Burdujeni”, a mai amintit directorul muzeului, trecând în revistă cronologic evenimentele până în data de 11 noiembrie, când trupele române au ajuns la Cernăuți, unde „mii de oameni din toate păturile sociale și-au manifestat entuziasmul și bucuria prin urale, ca «Trăiască armata română!», «Trăiască România Mare!» sau intonarea de cântece naționale”. „La ora 12.00, armata romană, sub comanda generalului Zadik, a intrat fără nici un foc de armă în Cernăuți, fiind întâmpinată cu aplauze în piața centrală a orașului. În zilele următoarele, unitățile armatei romane au trecut Prutul și au luat sub control întregul teritoriu al Bucovinei, dar și partea de nord-vest a ținutul Hotin, care până atunci se aflase sub ocupație austriacă”, a mai spus directorul Muzeului Bucovinei, Emil Ursu.
Subprefectul Silvia Boliacu a declarat, la rândul său, că „cei care au realizat această unire nu ne-au lăsat-o cadou, ci toți trebuie să facem ceva pentru sporirea avuției țării”.
La ceremonie au participat reprezentanți ai majorității instituțiilor descentralizate ale statului și ai primăriilor din orașele prin care a trecut armata română în primele zile din noiembrie ale anului 1918.
