Împlinirea a 75 de ani de la începutul deportării evreilor bucovineni în Transnistria a fost marcat, săptămâna trecută, de Federația Comunităților Evreiești din România (FCER) și Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” printr-o serie de evenimente comemorative în orașele Rădăuți, Vatra Dornei, Câmpulung Moldovenesc, Gura Humorului și Suceava. În ziua de 6 octombrie, în gările și la sinagogile din Rădăuți, Vatra Dornei, Câmpulung Moldovenesc și Gura Humorului au fost dezvelite plăci comemorative și au avut loc ceremonii religioase mozaice. În aceeași zi, delegația FCER a depus o coroană de flori în cadrul unui ceremonial organizat în comuna Fundu Moldovei, la monumentul închinat fostului primar de Cernăuți Traian Popovici, care și-a riscat viața pentru a salva de la deportare 20.000 de evrei.
În data de 7 octombrie, au fost dezvelite plăci comemorative la Gara Burdujeni și la Sinagoga Gah din Suceava, iar la Muzeul de Istorie Suceava s-au prezentat comunicări istorice, a fost deschisă o expoziție pe tema deportărilor în Transnistria și au fost prezentate cărțile „Ultima țigară a lui Fondane” și „America de peste pogrom”, ale lui Cătălin Mihuleac.
Cu prilejul dezvelirii plăcii comemorative din Gara Burdujeni, președintele FCER- Cultul Mozaic, deputatul Aurel Vainer, a amintit că în toamna anului 1941 mareșalul Ion Antonescu a dat ordinul ca „Bucovina în timp de zece zile să fie golită de evrei”, fiind deportați în Transnistria aproape 92.000 de evrei, dintre care 5.942 de evrei erau din Suceava și din împrejurimi.
“În acest document se vorbește despre posibilitatea pedepsirii foarte severe, inclusiv cu execuție, a persoanelor neevrei care ar fi încercat într-un fel sau altul să-i ajute pe evrei. Vă dați seama ce teamă, ce teroare s-a indus în rândul populației din Suceava și din întreaga Bucovină! De aceea reacțiile de solidaritate umană au fost foarte rareori întâlnite atunci. Totuși, au existat oameni care au fost impresionați de suferințele prietenilor, vecinilor și au reacționat, dar trebuie să recunoaștem că numărul acestor persoane a fost foarte micuț. (…) Acei puțini care s-au întors în Bucovina din Transnistria nu și-au mai găsit nici casele, nici lucrurile pe care le-au lăsat pe inventar”, a spus Vainer.
Tatăl rabinului evreilor din România, Rafael Schaffer, deportat în Transnistria din Gara Burdujeni
Deputatul a evocat personalitatea lui Traian Popovici, arătând că acesta a salvat viața a 20.000 de evrei.
Directorul Institutului Național pentru Studierea Holocaustului “Elie Wiesel” București, Alexandru Florian, a declarat că la Suceava, în Gara Burdujeni, se încheie un proiect memorial început în anul 2011 de acest institut și continuat în parteneriat cu FCER-CM, cu administrațiile locale din diferite regiuni ale țării, cu Ministerul Transporturilor și Regionalele CFR Cluj și Iași.
“Mulțumesc public autorităților locale pentru felul în care au înțeles și au sprijinit aceste proiecte memoriale și pot să vă spun că din 2011 și până astăzi, fie că a fost vorba de președinți ai consiliilor județene, fie de primari sau de directori de regională, atitudinea lor s-a îmbunătățit foarte mult”, a spus directorul Institutului “Elie Wiesel”.
Alexandru Florian a subliniat că Istoria Holocaustului din România nu s-a cunoscut, că există, în prezent, proiecte educaționale pentru a fi cunoscută și ca urmare a acestui fapt există și “o reacție instituțională din ce în ce mai adecvată”.
Rabinul comunităților evreiești din România, Rafael Schaffer, a declarat că în urmă cu 75 de ani, din Gara Burdujeni, tatăl său a fost luat și deportat în Transnistria, fiind unul dintre puținii care s-au întors. El a spus că e de datoria tuturor să-și amintească ceea ce a fost în toamna anului 1941, “pentru ca ceea ce a fost să nu se mai repete”.
“Trebuie să ținem minte că oricine dintre noi poate să fie victimă, dar e ceva mai important, fiecare din noi are în el puterea sau lipsa de putere pentru a colabora. Acesta este un avertisment pentru fiecare din noi să ne adunăm puterile atunci când vedem răul, să nu luăm sub nici un chip parte la acest rău, pe cât putem să ne împotrivim activ sau pasiv, dar să ne împotrivim, pentru ca acest rău să nu se repete niciodată în istoria omenirii”, a mai spus rabinul evreilor din România.
Un supraviețuitor al deportărilor este și președintele Comunității Evreiești din Satu Mare, Nicolae Decsei, care s-a născut în Transnistria, la trei săptămâni după ce părinții săi au fost deportați în lagăr. El a povestit că familia sa a reușit să supraviețuiască mâncând cojile de cartofi aruncate de la popota ofițerilor și pentru că tatăl său, de profesie tâmplar, a lucrat în atelierul lagărului unde se confecționau sicrie, o marfă căutată în acele vremuri.
ÎPS Pimen: ”Dacă din dureri nu învățăm ce trebuie, nu merităm să fim numiți oameni”
Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, ÎPS Pimen, a subliniat că ceea ce s-a întâmplat atunci, în anul 1941, când evreii din Bucovina au fost deportați în Transnistria, a fost “cutremurător”, arătând că manifestarea de comemorare organizată la Suceava este „un lucru sfânt”
“Nu trebuie să uităm nici cele bune și, mai ales, cele rele, durerile, pentru că din dureri învățăm mai mult, dacă din dureri nu învățăm ce trebuie, nu merităm să fim numiți oameni. Ce a fost atunci este cutremurător, pentru că era vorba de exterminarea nu a unui om, nu a câtorva oameni, ci de exterminarea unui popor, trece dincolo de ceea ce poate gândi un diavol”, a spus ÎPS Pimen.
Despre aducere aminte a vorbit și președintele Comunității Evreiești Suceava, profesorul Sorin Golda, care a spus că “a nu uita înseamnă să eviți o tragedie”.
La dezvelirea plăcii comemorative din Gara Burdujeni au mai participat primarul Sucevei, Ion Lungu, prefectul de Suceava, Constantin Harasim, reprezentantul Ambasadei Israelului la București, Tania Berg-Rafaeli, secretarul Ambasadei Federației Ruse, episcopul-vicar al Patriarhiei Ortodoxe Române, Ieronim Sinaitul.
Al doilea moment comemorativ în Suceava a fost la Sinagoga Gah, construită în anul 1870 și restaurată cu sprijinul FCER și al Primăriei Suceava.
Președintele FCER-CM, Aurel Vainer, a mulțumit atât președintelui Comunității Evreiești Suceava, Sorin Golda, pentru efortul și implicarea sa în restaurarea sinagogii, cât și primarului Sucevei, Ion Lungu, pentru sprijinul financiar pe care primăria l-a acordat în mandatul său pentru finalizarea lucrărilor de la această clădire veche a Sucevei. În semn de recunoaștere și apreciere, Aurel Vainer i-a înmânat primarului Lungu Medalia de Onoare ”Prieten al Comunităților Evreiești din România”. Acordarea unei distincții similare a fost decisă de FCER și pentru președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur, dar deoarece protocolul cere ca înmânarea să fie făcută personal și președintele CJ a lipsit din țară în aceste zile, asta se va întâmpla cu proxima ocazie.
Aurel Vainer: “Oamenii aceștia merită toată lauda”
Medalii de Onoare și de Merit ”Devotament în Activitatea Comunitară a Evreilor din România” au mai fost acordate de FCER-CM pentru Sorin Golda, Igo Zigi Koffler – președintele comunității din Rădăuți, Ana Corduban și Gherghina Negru, administratori ai patrimoniului evreiesc din Vatra Dornei și Câmpulung Moldovenesc.
“Oamenii aceștia merită toată lauda”, a spus Vainer, mulțumind, totodată, tuturor celor care au contribuit la realizarea manifestărilor.
Primarul Ion Lungu a declarat că reinaugurarea Sinagogii Gah din Suceava reprezintă un moment de bucurie, mai ales că o clădire importantă a Sucevei a fost reabilitată și a fost consolidată.
“Mă bucur că și această clădire destul de importantă pentru Suceava, pentru Comunitatea Evreiască din Suceava, este astăzi reabilitată, va fi resfințită și va face onoare orașului nostru”, a subliniat Lungu.
Precizăm că manifestările de săptămâna trecută au fost realizate cu sprijinul Ministerului Transporturilor, al JDC România, al Consiliului Județean Suceava și al președintelui Gheorghe Flutur, al primarilor Nistor Tatar, Ilie Boncheș, Mihăiță Negură, Marius Ursaciuc, Tudor Zdrob, Ion Lungu, al Muzeului Bucovinei din Suceava și al directorului acestuia, Emil Ursu.
