La Colegiul Național “Nicu Gane” Fălticeni a fost dezvelită ieri o placă comemorativă care marchează 100 de ani de existență a Muzeului Fălticenilor, ctitorit de profesorul Vasile Ciurea, după care, în Amfiteatrul instituției de învățământ a fost evocată personalitatea lui Vasile Ciurea și a fost vernisată o expoziție cu documente care au aparținut muzeului.
Dezvelirea plăcii comemorative de deasupra spațiului în care a fost amenajat muzeul a fost făcută de primarul municipiului Fălticeni, Cătălin Coman, în prezența elevilor, cadrelor didactice, dar și a inițiatorilor acestui proiect, profesorii Mioara și Sorin Gafencu.
Muzeul ajuns la vârsta centenară a funcționat în clădirea Colegiului “Nicu Gane” din noiembrie 1914 până în 1930, actul de naștere fiind semnat pe 12 noiembrie 1914.
Prof. dr. Mihaela Bărbăcuț, directoarea instituției de învățământ, ne-a declarat: “Aici, în aripa stângă a Colegiului Național «Nicu Gane», fostul Gimnaziu «Alecu Donici»,a funcționat primul muzeu din Fălticeni, un muzeu regional care a purtat inițial numele de Muzeul Sucevei. Dimensiunilor care se intercondiționează în viața colegiului nostru, educația și cultura, astăzi li se adaugă o dimensiune istorico-regională pentru că acest muzeu avea o asemena coloratură și un asemenea impact. Printre atâtea activități cu impact comunitar și regional, iată și una care se extindea în momentul respectiv. Mulțumim pentru asta celor care au avut inițiativa, neobositei doamne profesor Mioara Gafencu și domnului profesor Sorin Gafencu și familiei de artiști Anca și Ninel Șoldănescu”.
Muzeul a fost instalat încă de la început în vecinătatea amfiteatrului, în 1915 fiind aprobată funcționarea sa de Comisia Monumentelor. Un an mai târziu apare primul număr al „Buletinului Muzeului Sucevei”, în inventarul muzeului ajungând câteva obiecte foarte valoroase aparținând țăranului autodidact Petre Gavrilescu din Botești, inventatorul unei mașini de tors, al unei mașini topografice și al altor unelte pentru viața cotidiană, dar și cupeul de lemn realizat de Leon Comnino prin muncă migăloasă cu briceagul, timp de 35 de ani. Muzeul supravițuiește Primului Război Mondial, în 1919 Vasile Ciurea împreună cu prietenii și elevii reluând activitățile de descoperire de noi obiecte și manuscrise în satele din jur, dar și din ținutul Neamtului.
Statut al Societății Muzeul Fălticenilor
În 1922 Vasile Ciurea intră în politică pentru a putea colecta fonduri pentru cumpărarea unei clădiri proprii a muzeului, lucru realizat în 1930, când pe 22 iunie este inaugurat Muzeul Fălticenilor, este adoptat un statut al Societății Muzeul Fălticenilor, adevărata „dimensiune intelectuală” fiind stabilită un an mai târziu de președintele Academiei Române, profesorul Ion Simionescu, considerat și primul ctitor al muzeului.
După doi ani, în 1946, Vasile Ciurea revine din refugiu cu obiectele din inventarul muzeului, iar pentru a redeschide instituția de cultură devine președinte al Blocului Partidelor Democrate din Județul Baia. În 1968, dezraionarea aduce schimbări neașteptate, o mare parte din exponate fiind transferate la Muzeul Regiunii Suceava și la Muzeul de Istorie al Bucovinei, iar o mică parte ajung în localul fostului raion. Din 1972 în clădirea care a adăpostit muzeul funcționează biblioteca, o mică parte din piesele etnografice și câteva vestigii arheologice fiind păstrate în depozitele Muzeului de Artă „Ion Irimescu”, și doar câteva „din strădaniile ostenitorului Vasile Ciurea” au fost expuse în două săli de la Muzeul Apelor „Mihai Băcescu”.
În cadrul simpozionului dedicat lui Vasile Ciurea, găzduit de Amfiteatrul Colegiului “Nicu Gane”, au avut loc relatări ale ctitorului de muzeu apărute în diverse cronici din acea perioadă, prezentarea unor amintiri ale foștilor elevi, dar și prezentarea câtorva „crâmpeie din viața ctitorului, căutătorului de comori, relicve ale vieții materiale și spirituale, neobosit scormonitor în trecut și valorificator al prezentului”, dar și etapele de formare și evoluție a muzeului.
Vasile Ciurea, un pasionat de istorie
Profesorul Codrin Bența s-a adresat numerosului auditoriu în calitatea sa de specialist în istorie locală, precizând că profesorul Vasile Ciurea a fost un pasionat de istorie, un om care simțea memoria locului și simțea nevoia de a o reda celorlalți prin imagini, prin obiecte, prin colecții în realizarea cărora a pus suflet, o parte din ceea ce suntem noi, iar exemplul său trebuie urmat de generațiile care învață sau au învățat la Colegiul „Nicu Gane”.
„Am început să facem și noi un concept de muzeu în școală, un muzeu de etnografie pe care vrem să îl deschidem și pentru care ne trebuie un spațiu prielnic, care să găzduiască modesta colecție care este la început, dar care se va dezvolta în timp. Un astfel de muzeu cum a fost Muzeul Fălticenilor, cum a fost Muzeul Sucevei, care a primit numele unei zonei etnografice, noi fiind regățeni, trebuie să existe. Să avem la Fălticeni un muzeu al Fălticenilor așa cum a fost în 1930, deschis cu ceremoniile de atunci, în care oamenii au putut să vadă colecții cum mai existau doar în capitale mari. În acea perioadă astfel de muzee existau doar în Galați, Constanța, Târgu Jiu.
Este necesar un astfel de muzeu care să aducă obiecte, care să reprezinte valori de creație materială, să reprezinte sufletul românesc și patriotismul local”, a precizat prof. Codrin Bența.
Profesorul Bența a spus că un muzeu de istorie și un muzeu de etnografie ar putea fi găzduite de clădirea unde a fost Consulatul Austriac, situată pe strada Sucevei, o clădire aflată în prezent în paragină, dar „care ar putea reînvia frumos prin aducerea la lumină a unui astfel de muzeu”.
La sfârșitul manifestării, elevele Mateiana Anichiforesei și Maria Rusu i-au încântat spiritualicește pe cei prezenți cu piese folk.
