Directorul Muzeului Bucovinei, Constantin Emil Ursu, a fost la un pas, conform realității și conform știrilor de presă, de a ajunge pe un pat de spital, în ziua în care a fumat în exces dintr-o pipă electronică. Vehicularea subiectului în presă i-a determinat pe toți fumătorii de pipe sau de țigări electronice să redescopere brusc drumul spre distribuitorii de țigări de contrabandă, iar Emil Ursu și-a scos de la naftalină vechea lui pipă clasică, în care îndeasă camioane de tutun aromat și duhănește mai dihai decât combinatul siderurgic de la Galați. Consiliul Județean Suceava, conform unei vorbe de duh a domnului Nicu Barbă, luând cunoștință despre efectele nocive ale pipei electronice, l-ar fi rugat, cică, pe Emil Ursu să-mi dăruiască mie buclucașa pipă, dar, din nefericire pentru administrația județeană, consecințele toxice nu se manifestă și asupra mea. În fond, eu rezist unor otrăvuri și mai devastatoare, cea mai teribilă fiind guvernarea portocalie.
Lăsând gluma la o parte, vă jur, dând gir publicității și apărând în buzunare șfanții: Tutunul dăunează sănătății, dar nu atât de mult ca guvernanții! De fapt, altceva doream să spun:
Orice stat din lume realizează venituri uriașe din accesibilizarea economiei care valorifică viciile omenești. Din accizele pe băutură și pe țigări, statul poate încasa mai mult decât din toate birurile crâncene cu care-și oropsește cetățenii, dar statul român, obedient în fața înaltelor porți și a comisarilor de orice culoare, își tot bate joc, de mai bine de un deceniu, de toate aceste resurse, îmbolnăvindu-și cetățenii, în loc să-i vindece, pentru că sărăcia îi obligă pe oameni la consumul de produse îndoielnice, poate că și contrafăcute, din afara sistemului de garanții de calitate, pe care îl reprezintă o producție și o distribuție controlată. Taxele pe viciu, introduse de liberalul Nicolaescu drept bir excesiv, au păgubit cumplit bugetul de stat, făcând să înflorească o criminalitate economică, încurajată, inconștient, de vicioși, și premeditat, de guvernanți. Orb să fii și tot vezi că desele arestări de contrabandiști nu urmăresc decât eliminarea concurenței contrabandei private, în favoarea contrabandei de partid ajuns la guvernare, și nicidecum eliminarea contrabandei. Pentru că eliminarea totală a contrabandei se poate face măcar prin alinierea zonală a accizelor, dacă nu printr-o aliniere planetară, drept rod al politicii mondialiste.
Concurența neașteptată a țigărilor electronice, interzise, în urmă cu vreo șase ani, în Germania, apoi legalizate, grație ofensivei ecologiste, reprezintă o lovitură de grație dată și marilor producători de țigarete, dar și bugetelor statale, care pierd o importantă sursă de venituri. De regulă, mai bine de jumătate dintre fumătorii de țigări electronice din lume izbutesc să se lase de fumat în maximum un an de zile, adică după o perioadă aleatorie a dezintoxicării de gudroane. Nu vreau să sugerez că țigările electronice înseamnă un bine, ci doar un mai puțin rău decât țigările, dar și o eliberare de birul pe prostie și viciu (accizele), costurile lunare ale unui vicios ca mine reducându-se de la 400 roni pe lună la doar 15 roni.
De câteva zile, fumez din pipa lui Emil Ursu, după ce, vreme de o lună, fumasem dintr-o țigară electronică proprie, și mă simt la fel de bine ca întotdeauna. Mă simt rău, de mă apucă amețelile, doar când ies din casă și văd că bordurile impecabile ale străzii Mărășești sunt înlocuite cu costisitoare borduri noi, doar pentru confortul estetic al gardurilor vii și al copacilor care populează spațiul verde dintre carosabil și trotuare. Mă simt rău, când aud că primarul Fălticenilor tot interzice, de câteva luni, lansarea cărții „Lumini fălticenene” la Fălticeni, scuipând cu anticomunismului lui portocaliu în eroismul cultural al Martirului Spiritualității Românești din Bucovina, Eugen Dimitriu. Mă simt groaznic, atunci când aud că ceapistul Juravle își bate joc de oamenii pe care îi are la cherem, și trag din pipa electronică mai dihai decât Emil Ursu din pipa lui clasică. Mi se face greață și intru în șoc profilactic (știu eu ce spun), când văd drept arendaș al culturii bucovinene pe manelistul folcloric Coșneguță Brăteanu. Cu pipa electronică n-am probleme. Pufăi, mă amăgesc. Mușc din muștiucul pipei, când văd că din lefurile noastre abuziv și criminal măcelărite se pun borduri noi în locul bordurilor ireproșabile, se mână turmele lui Juravle prin parcările marilor centre comerciale sau se plătesc prestațiile păguboase ale tuturor coșneguților județeni. Pufăi, mă amăgesc.
