Picioare păcătoase
Povestea vorbește despre credință, iubirea adevărată, iertare, greșeală, unirea cu Creația lui Dumnezeu.
Sfântul Dimitrie cel Nou era păstor la el în sat. Grăbind în urma vitelor, pe care le păștea și nevăzând cuibul unei păsări de fân, a strivit cu talpa sa, puii abia ieșiți din găoace. A plâns mult, de supărare că luase viața nevinovaților puișori. Mult a stăruit cu gândul la această urâtă faptă. S-a gândit apoi la Hristos care spune că faptele rele se îndreaptă pe pământ. Ca să-și pedepsească nevrednicul picior, trei ani întregi, el a umblat desculț, fie vară, fie iarnă.
Spunem povestea: cui se străduiește în înțelegerea credinței,
omului care caută pe Dumnezeu,
celui ce vrea să înțeleagă dimensiunile greșelii,
oricui caută iertarea.
Trei fețe
Poezia arată: ce e copilăria, tinerețea, bătrânețea, cum e viața omului, privește dincolo de aparențe, totul e relativ.
Copilul râde:
–Înțelepciunea și iubirea mea este jocul!
Tânărul cântă:
–Jocul și-nțelepciunea mea-i iubirea!
Bătrânul tace:
–Iubirea și jocul meu e-nțelepciunea!
(Lucian Blaga)
Spunem poezia: pentru a face omul să-și accepte vârsta
celui care nu-și acceptă condiția
pentru a caracteriza vârstele omului.
Adevărata muncă
Povestea arată: felurile de muncă, munca adevărată, sensul muncii, demnitatea muncii, harul muncii.
Un trecător s-a oprit într-o zi în fața unei gropi imense, în preajma căreia roiau muncitori de tot felul și a întrebat pe unul din ei:
–Ce faci aici frate?
–Îmi câștig pâinea! I-a răspuns lucrătorul fără să ridice capul.
Omul nostru a întrebat un al doilea muncitor:
–Iar tu, ce faci aici omule?
Muncitorul privind cu drag și parcă mângâind obiectul, la care lucra i-a răspuns:
–Vedeți? Tai o piatră frumoasă!
Apoi s-a adresat celui de-al treilea, care i-a răspuns cu mândrie și mulțumire:
–Construim o catedrală minunată!
Toți trei își făceau meseria. Primul se mulțumea să-și câștige traiul, al doilea căuta să dea un sens muncii sale, iar al treilea dădea muncii sale măreția și demnitatea ei.
Spunem povestea: spre a explica diferența dintre „a munci cu har” și „a-ți câștiga traiul” este necesar să explicăm demnitatea muncii spre a încuraja pe cineva în a continua ceea ce face bine pentru a diferenția munca-bucurie de munca devenită calvar.
(Ileana Vasilescu, www.sfant.ro)