„La Dumbrăveni” (II)
„Pe la 6 ore, banchetul a fost gata și o mică parte din societate a plecat cu trenul către București. Cea mai mare parte însă a rămas desfătându-se în parcul din Dumbrăveni și în saloane. Pretutindeni în saloane se găsesc tablouri alese, parte ale pictorilor renumiți – am observat un Rubens mic – parte pictate de doamna Ghika…Seara, după dineu, avurăm o plăcută surpriză. Corul mixt al plugarilor din Dumbrăveni a dat în clădirea școlii un concert la care am asistat cu toții cu plăcere…Reveniți de la concert, petrecurăm până noaptea pe terasa curții. Tot parcul era scăldat în lumină electrică și mai ales feerică era terasa pavilionului cu lumini multicolore, decor venețian”.
„Deșteptarea” (Foaia Partidului Poporal Național), Anul X, nr. 56, 21 iulie 1902.
„Din Vatra Dornei”(I)
„De câtva timp, umblă prin parcul băilor diferiți indivizi cu liste de subscripție și chete, molestând publicul vizitator. Atragem atenția administratorilor băilor asupra acestui lucru, pentru a supraveghea mai bine parcul și liniștea vizitatorilor”.
„Glasul Bucovinei”, Anul XIX, nr. 4865, 28 Iulie 1936.
„Pietrele dispar, apa trece…”
„Cu ani în urmă, râul Moldova își deplasa amenințător matca spre satul Bărăști, comuna Vadu Moldovei. Organele de stat au dispus construirea unor diguri de apărare și plantarea luncii cu răchită. Însă anumiți indivizi au început să disloce digurile și să taie din plantații. Sustragerile se fac sub privirile indiferente ale celor puși să vegheze la cerințele obștești. Păi, vedeți dvs., proverbul aici e cam așa: dacă nici pietrele nu rămân, apa trece. Nu așteptați o nouă inundație pentru a șterge urmele incorectitudinii”.
„Zori Noi”, Anul XXIII, nr. 6706, Suceava, Miercuri 9 iulie 1969.