Iubitorii de istorie și nu numai au posibilitatea ca în următoarea perioadă, până pe 22 ianuarie 2023, să descopere o pagină din istoria contemporană a României în expoziția temporară „Regele Carol al II–lea al României – un rege controversat”, vernisată pe 10 noiembrie 2022 la Muzeul de Istorie din municipiul Suceava.
Pe lângă panourile cu fotografii de epocă, unde puteți să urmăriți biografia Regelui Carol al II-lea, în expoziție găsiți câteva dintre piesele de excepție din colecțiile cu Regele Carol al II-lea, aflate în patrimoniul Muzeului Național Peleș, aducând în atenția publicului o serie de obiecte emblematice ale colecțiilor regale.
Printre obiectele expuse, pot fi admirate piese de argintărie cu cifrul regelui Carol al II-lea, una dintre ele fiind dăruită principelui Carol, moștenitor al Coroanei României, în timpul vizitei în America, din cadrul voiajului în jurul lumii dintre anii 1920-1921; o altă piesă care a fost oferită regelui Carol al II-lea cu prilejul vizitei în județul Bălți, din 2 iunie 1935; o casetă omagială cu monograma regelui Carol al II-lea; o sabie de paradă pentru ofițeri cu cifrul regelui Carol al II-lea și Stema României; coifuri de paradă ale regelui Carol al II-lea, piese de mobilier, medalii comemorative și omagiale.
Regele Carol al II-lea (1893 – 1953), „regele culturii”
Expoziția „Regele Carol al II–lea al României – un rege controversat” este rodul unei colaborări de mai mulți ani („o colaborare foarte lungă și de foarte bun augur”, după cum a afirmat directorul Muzeului Național al Bucovinei, dr. Emil Ursu) dintre Muzeul Național al Bucovinei și Muzeului Național Peleș.
Prezent la vernisaj, directorul Muzeului Național Peleș, Narcis Dorin Ion, a afirmat că această expoziție, care se află acum la Suceava, a fost vernisată la Peleș în anul 2020. „Veți descoperi câteva piese care vă introduc în epocă, piese originale, valoroase, care i-au aparținut mult hulitului de către unii, admirat de către alții – Regele Carol al II-lea (1893 – 1953), cel căruia i s-a spus în epocă regele culturii și cel căruia nici cei mai acerbi critici nu-i pot contesta contribuția la dezvoltarea culturii interbelice”, a explicat directorul Narcis Dorin Ion.
Acesta a mai completat că Regele Carol al II-lea este o figură clar controversată, „dar o figură care merită să fie cunoscută și un om care a iubit această țară și a lăsat niște lucruri în scurta lui domnie de 10 ani (1930-1940). Regele Carol al II-a a fost ctitor de muzee, a iubit muzeele, s-a preocupat de aceste domenii, a fost patronul spiritual al Academiei Române, avea vocație culturală”.
Ca o noutate, directorul Narcis Dorin Ion a anunțat că anul viitor va veni la Muzeul Național al Bucovinei cu o expoziție dedicată Regelui Mihai I al României, foarte iubit de toți românii. Directorul Muzeului Național Peleș a adus la Suceava și mai multe albume, monografii, lucrări de artă pe care le-a donat bibliotecii Muzeului Național al Bucovinei, dar și Universității „Ștefan cel Mare” Suceava.
Omagiu adus regelui Carol al II-lea
Expoziția de la Suceava se dorește a fi un omagiu adus regelui Carol al II-lea, cel care în istoria României reprezintă unul dintre cele mai dezbătute și controversate personaje. Pregătit anume pentru „meseria de Rege”, Carol al II-lea a învățat românește de mic și a studiat istoria și geografia țării. Pasiunile lui se împărțeau între cărți și uniforma militară. A și urmat, de altfel, cursurile Academiei Militare de la Potsdam.
De-a lungul domniei sale (1930-1940), s-au înregistrat numeroase realizări, îndeosebi în plan cultural. De altfel, dintre toate titlurile pe care propaganda oficială i le-au atribuit lui Carol al II-lea, poate că cel de „Rege al culturii“ are cea mai mare acoperire în realitate. Regina Maria povestea despre fiul său cel mare: „Carol era adorat de ofițeri și de trupă și primea în dar un număr nesfârșit de mici uniforme din partea regimentelor. Când le îmbrăca umbla falnic de colo-colo, comandând oști imaginare, imitând nemaipomenit de bine glasurile celor ce comandau (…) într-însul dormea ascuns stăpânul (…) Carol voia ordine și precizie și avea o enormă și impetuoasă dorință să domine, să subjuge și să impună restricții”.
