Piese cu valoare de unicat în România și printre puținele de acest fel din Europa se regăsesc în colecția Muzeului Bucovinei. Acestea vor putea fi admirate din nou abia peste doi ani, când se preconizează a se finaliza lucrările de reabilitare a Muzeului Bucovinei.
Aceste piese au fost scoase la lumină în 1985, cu ocazia unor lucrări efectuate pe strada Dragoș Vodă, iar potrivit specialiștilor datează din a doua jumătate a secolului al XV-lea.
Una dintre cele mai valoroase obiecte din ceramică descoperite în situl amintit este un vas cu figură antropomorfă cu cioc de scurgere și tub. A fost realizat din ceramică de influență anatoliană și până în prezent nu s-a mai găsit nicăieri în România un corespondent similar.
Dan Fărtăiș, expert restaurator în ceramică, sticlă și piatră de la Laboratorul Zonal de Restaurare al Muzeului Bucovinei, este cel care „a dat viață” vasului. Timp de câțiva ani a fost „lipit” de acest vas și după mai multe etape de restaurare l-a adus la forma care poate fi admirată și astăzi.
„Din fericire, vasul era complet, dar smalțul era în faza de desprindere, ca urmare a faptului că locuința a fost incendiată. Într-o primă fază am înlăturat în laborator depunerile de pământ, apoi s-a fixat smalțul cu nailon solubil. Au urmat operațiunile de chituire și șlefuire, iar mai apoi am efectuat reintegrarea cromatică, mai exact pictarea zonelor afectate, iar în final vasul a fost readus la forma inițială”, a descris Dan Fărtăiș etapele parcurse pentru restaurarea acestui vas cu valoare de unicat.
Cum a fost ascuns vasul pentru a nu fi „furat” de autoritățile comuniste
Toată munca a durat ani buni, iar vasul a fost expus pentru prima dată după 1990, la mai bine de cinci ani de la descoperirea sa. Pentru demararea lucrărilor de readucere a vasului la forma inițială a fost nevoie de acceptul unei comisii speciale, formată din directorul de la acea vreme al muzeului, un arheolog, un chimist, un biolog și un conservator restaurator.
Expertul restaurator Dan Fărtăiș spune că această piesă este ca un copil de suflet pentru el, de care s-a atașat în mod deosebit. „De fiecare dată când încep munca de restaurare a unei piese este o provocare și mă dedic total acelui obiect. Apare curiozitatea cum va reacționa piesa la tratament, dar și întrebări legate de modul cum a fost realizată și de istoria acelui obiect. Pentru a face rost de cele mai bune materiale, care în perioada anilor 1980 erau greu de procurat, am apelat la cei mai buni prieteni ai mei din Suceava și din țară. Veneam chiar și duminica uneori la muncă să văd cum reacționează vasul, iar rezultatul final a fost o plăcere nu doar pentru mine, ci și pentru ceilalți specialiști”, a arătat Dan Fărtăiș.
O parte dintre etapele parcurse acum aproape trei decenii au fost imortalizate în fotografii, ce-i drept alb-negru, și se află în dosarul rămas în custodia Laboratorului Zonal de Restaurare al Muzeului Bucovinei pentru a putea fi folosite și pe viitor cu ocazia următoarelor restaurări.
Și faptul că vasul unicat, inclus între timp în clasa tezaur, a rămas la Suceava are o poveste interesantă. Potrivit normelor din perioada comunistă, tot ceea ce era mai valoros era preluat la centru și mai apoi ajungea la Muzeul Național de Istorie al României. Ori, pentru a evita acest lucru, restauratorii și responsabilii muzeului din Suceava s-au înțeles să prelungească o perioadă cât mai lungă lucrările din laborator.
Din fericire, tactica a dat roade, iar evenimentele din 1989 au adus cu ele nu doar schimbarea regimului comunist, ci și normele prin care obiectele de valoare descoperite cu ocazia săpăturilor arheologice ajungeau obligatoriu la București.
Comoara de pe Dragoș Vodă
În afara vasului antropomorf, în situl de pe strada Dragoș Vodă au fost descoperite alte 71 de piese ceramice, dar și alte obiecte de valoare, cum ar fi o ladă ghintuită, semn că acea locuință a aparținut unui negustor înstărit din perioada medievală a secolului al XV-lea.
Între aceste piese ceramice se numără și o farfurie de dimensiuni mari pe care este redată o stea în șase colțuri. „Este o ceramică smălțuită de influență anatoliană, lucrată la roată, pe care s-a aplicat smalțul și decorul geometric unicat. Ca și celălalt vas, are o valoare extrem de mare, și nu doar din punct de vedere material”, a arătat Dan Fărtăiș.
Cele două piese nu au fost evaluate de specialiști de pe piața de profil, dar cel mai probabil valoarea trece de câteva zeci de mii de euro.
Locul unde a fost descoperită această adevărată comoară face parte din orașul medieval vechi, în incinta șanțului de apărare, iar echipa de arheologi care a adus la lumină aceste piese unicat a fost formată din Ioan Emil Emandi, Octav Monoranu, Micea Ignat și Vasile Demciuc.
