PIEDECĂUȚI. Sat de pe malul stâng al Prutului, între Nepolocăuți și Revacăuți, menționat în 10 iunie 1667, când i se face hotarnica.
În 12 decembrie 1746, Ștefan Strâșca armaș și jupâneasa Ilinca dăruiau „a patra parte de Pedecăuți, ce ne este nouă cumpărătură dreaptă (din 15 iulie 1742) de la (Anița) giupăneasa lui (Gavril) Dobrenschi, nepoatei mele, Gafiței, fiica lui Mihalache, ruda mea”.
În 15 iunie 1747, când s-au împărțit moșiile răposatului Gavril Miclescul, a patra parte din Pedecăuți a revenit fiicei sale, Anesta (Anisia, în alte documente).
În 2 decembrie 1759, o nouă ceartă pentru moșii s-a iscat la Călinești și la Pedecăuți, între Ioniță Strâșca mare căpitan și, de cealaltă parte, Iordache Vlad și Ilie Strâșca. Ioniță Strâșca avea o carte de judecată, datată în 3 august 1750, din care rezulta că Ștefan Strâșca, tatăl lui Ioniță, ar fi dat ginerelui său doar un sfert din Călinești.
În 1774, satul avea doar 12 familii țărănești, numărul familiilor ajungând, până în 1784, la doar 18 familii.
Conform unui izvod de moșii din 20 ianuarie 1775, Ilie Strășca, stăpânea, ca moștenire după părinții lui, Mihalachi și Maria Strășca, a opta parte din Piedecăuți. Conform declarației din fața Comisiei cezaro-crăiești de delimitare a proprietăților în Bucovina, dată de stăpânii Pedecăuților, în 2 mai 1782, Iuoniță Strâșca stăpânea o jumătate de sat, pe care o moștenise, Vasile Vlad stăpânea un sfert de sat singur (moștenită de mama sa de la Ștefan armaș) și o optime împreună cu rudele sale. Dumitraș Tăutul stăpânea o șaisprezecime din satul Pedecăuți (partea mamei sale, Sandală, fata lui Gheorghiță Curt), în vreme ce o altă șaisprezecime din sat fusese trasă la Nepolocăuți.
În 12 aprilie 1794, Anița Jienița dăruia a șaisprezecea parte din satul Pedecăuți copiilor ei, Ilinca, Dumitraș, Grigorie și Paraschiva, în vreme ce monahul Dumitrașco dăruia, în 10 iunie 1795, o optime din Pedecăuți nepotului său, Ion Strâșca.
Gheorghe Tăutul, fiul lui Coste, vindea partea sa din Pedecăuți, în 12 martie 1795, lui Ursachi Păunel, pentru 252 florini împărătești.
În 20 ianuarie 1796, și Dumitraș Tăutul vindea partea lui de sat, pentru 100 florini împărătești, lui Gheorghe Chirilovici.
În 4 februarie 1796, Vasile Borșan și jupâneasa lui, Paraschiva, fata lui Sandul Pătrașco din Piedecăuți, vindeau lui Condurachi Pătrașco din Piedecăuți, moștenire de la mama Paraschivei, Anița, fata lui Mihalache Străjca, pentru 31 lei 30 creițari.
Biserica Sfântului Apostol și Evanghelist Ioan din Piedecăuți, reconstruită, în 1888, pe locul vechii bisericuțe a Sfântului Ioan cel Nou, avea, în 1843, 691 enoriași, patron bisericesc fiind Alexandru Vlad, dar postul de paroh nefiind ocupat. În 1876, patron bisericesc era Ștefan von Mikuli, cei 834 enoriași fiind păstoriți de parohul Nicolai CĂRĂUȘ. În 1907, paroh era Vasile Rudeiciuc, născut în 1864, preot din 1893, paroh din 1900, cantor fiind, din 1900, Vasile Scraba, născut în 1867.
Din 1887, avea să funcționeze, la Piedecăuți, o școală cu 2 clase1.
În primăvara anului 1886, străjerul de noapte din Piedecăuți, Vartolomei Pișec, a descoperit, în vecinătatea casei mortuare, cadavrul unei fetițe de o frumusețe nespusă. Chemați de urgență, medicii din Coțman și din Sniatin au constatat că fetița murise, fata unei mazurce din Galiția, care pleca la muncă în Basarabia, de foame.
În 1888, la Piedecăuți se finaliza construcția bisericii noi, iar Împăratul Francisc Iosif oferea comunității locale suma de 200 florini, „menită a fi întrebuințată pentru cumpărarea acaretelor trebuincioase pentru biserica nou clădită din loc”2.
În 1890, comuna Piedecăuț avea 1.100 locuitori, în cea mai mare parte ucraineni, primar fiind Ioan Albota. Învățător era Dimitrie Tarnowiecki, George Mandrig era paroh, iar cantor bisericesc – George Tyminski.
O listă de subscripție pentru zidirea bisericii orientale din Cacica, întocmită, în septembrie 1891, de „George Mandrig, paroch în Piedecăuți”, menționează, printre familiile comunei, pe: Teodor Gromschi, răzeșul Ioan Sorocean, Ilie Prencovschi, Ileana Prencovschi, Ana Albota, Eugenie Zopa, Ileana Vlad, Vasilie Moscalec, Ilie Bodnariu, Teodor Bodnariu, Ștefan Chanco, Teodor Bodnariu alui Ștefan, răzeșul Ioan Albota, Mihail Bodnariu, Vasile alui Ștefan Bodnariu, Ilie alui Ștefan Bodnariu, Vasile Adamco, Necolai Prencovschi, Ioan Mardari, Iuliana Albota, Maria Zelinschi, Ioan Bodnariu, Achilina Teminschi, Teodora Paorciuc, Ileana Stefca, Zenovia Semaca, Zoița Prencovschi, Maria Bodnariu, Ilie Petrașco, Maria Letvin, Ileana Albota, Necolai Tarnoviețchi, Dimitrie Zaișliuc, Ecaterina Strișca și Paraschiva Bodnariu3.
___________________________________________
1 SCHEMATISMUS DER BUKOWINAER, Czernowitz, 1843 p. 24, 1876 p. 79, 1907 p. 109
2 REVISTA POLITICĂ, Anul III, nr. 15, 15 august 1888, p. 6
3 GAZETA BUCOVINEI, Nr. 51/1891, p. 4
