„Poiana Dacilor” de la Păltinoasa, în care, cu numai câteva zile în urmă, se auzeau huruitul drujbelor și loviturile de ciocan care „înfloreau” creștetul dălților ce mușcau în piatră sau în lemn de stejar, s-a cufundat în liniște, deși numărul celor găzduiți de Casa Ignătescu, de pe malul pârâului Bucovăț, a crescut.
Au plecat meșterii și au venit pictorii…
Au plecat meșterii (care au participat la cea de-a XII-a ediție a Taberei Meșterilor Populari), iar odată cu ei a încetat zgomotul inerent practicării meșteșugului lor, și au venit pictorii (invitați la cea de-a IV-a ediție a Taberei Naționale de Artă Plastică), care creează în liniște. Participanții ediției din acest an, care au călcat pragul familiei Toader și Angela Ignătescu, sunt artiștii plastici Ioana Călinescu, Maria Monica Goșoiu, Nermin Hogea, Ina Iordan (Constanța), Niculae Găgeanu (Mangalia), Ioan Măric (Bacău), Petre Antonescu (București), Maria Lupu (Iași), Camelia Constantin Ciobanu (Reșița), Dori Susan (Sebeș), George Leteanu (Vaslui).
Dar cum „Poiana Dacilor” (străjuită de chipurile regilor Burebista și Decebal dăltuite în piatră de sculptorul bucovinean Bolek Maierik și marcată central de stindardul de luptă al dacilor, capul de lup sculptat în lemn de basarabeanul Ștefan Ciumașu) a devenit o atracție irezistibilă, acestora li s-au alăturat, pasager, și alți artiști care au venit să respire aerul ozonat de pe malul pârâului Bucovăț, precum sucevenii Carla Olaru și Leonard Adrian Melisch. Și pentru ca liniștea din poiană să nu fie deplină, sculptorul cu origini poloneze din Pleșa, Bolek Maierik, a revenit ca să finalizeze una din lucrările sale.
Doi artiști naivi: „Bădița” și povestitoarea
Dintre invitații acestei ediții, unul singur se află pentru prima oară la Păltinoasa. Este vorba de pictorul băcăuan Ioan Măric, „unul dintre cei mai complecși și mai interesanți artiști naivi din România”, așa cum îl apreciază criticul de artă Valentin Ciucă. „Bădița”, cum îi spun toți cei cu care interferează, a venit cu toată energia vârstei sale septuagenare (energie cu care-și pregătește și lucrarea de licență cu care își va încheia studiile universitare la Iași) realizând, în câteva zile, vreo zece lucrări, toate, așa cum spune el, inspirate de locurile prin care trece. Și pentru că a fost și la Rădăuți, la Fălticeni, la Suceava și la Neamț… a găsit subiecte pentru pânzele sale. Ce-i place la Păltinoasa? „Colectivul, atmosfera și gazdele!”
Din aceeași breaslă a pictorilor naivi face parte și Maria Lupu, participantă și la alte ediții ale taberei de la Păltinoasa. Maria Lupu spune mereu povești, pe care le pictează într-o manieră umoristică. Știind eu ceva de la tabăra de anul trecut, o întreb cum decurge prietenia cu Toader Ignătescu. „Cu Toader m-am învățat ca sacul cu peticul”, spune ea. În luna august va mai merge într-o tabără de creație, o tabără cu copii care se va desfășura la Oglinzi, județul Neamț.
Artistele plastice Ioana Călinescu și Maria Monica Goșoiu
Cunoștințele mele mai vechi, artistele plastice constănțene Ioana Călinescu și Maria Monica Goșoiu, vin mereu cu noutăți din activitatea lor. Ioana, care lucrează cu vopsele acrylice pe pânză, mărturisește că nu are un singur stil și îi place să se joace cu culorile. A avut recent două expoziții personale, una la Constanța, cu colaje, și cealaltă la Mangalia, unde s-a prezentat cu o retrospectivă. A expus în Maroc și, în cea de-a doua decadă a lunii august, va expune din nou alături de artiști din mai multe țări. Dar ceea ce trebuie să consemnez este că, în aceste zile, expune împreună cu Toader Ignătescu la Casa de Cultură din Gura Humorului. Cele 24 de lucrări ale sale sunt inspirate de „lighioanele” cioplite din cioate și rădăcini de sculptorul bucovinean.
Monica Goșoiu lucra la o pânză care avea ca subiect moara din Mănăstirea Humorului care se află în Muzeul Satului Bucovinean. A expus anul acesta la Șabla, în Bulgaria, și are lucrări în mai multe expoziții din țară. A fost într-o tabără internațională în Munții Apuseni și va participa în luna septembrie la o altă tabără, la Craiova.
Nermin și Ina, de la Constanța la Păltinoasa
Alte două artiste din Constanța sunt Nermin Hogea și Ina Iordan. Nermin, care are dublă cetățenie, română și turcă, spune că este bucuroasă că a reușit să vină din nou la Păltinoasa, după ce a fost nevoită să-și anuleze o expoziție în Italia și participările la un festival în Turcia și la o tabără, la Sebeș. Mai are de onorat și o invitație cu o expoziție personală de pictură în Spania. La Păltinoasa și-a propus să realizeze și câteva lucrări în manieră naivă.
Pe Ina Iordan am surprins-o lucrând la o acuarelă având ca subiect „Poiana Dacilor”. Mai avea câteva lucrări tot cu scene din poiană. Este prima tabără la care participă anul acesta, dar a avut mai multe expoziții la Mangalia și la Constanța. Unul din lucrurile pe care ține să-l sublinieze este că a devenit membră a Asociației Artiștilor Dobrogeni, care s-a înființat anul acesta și reunește deja circa 20 de pictori, scriitori și muzicieni. La toamnă va participa și ea la Tabăra Internațională de la Craiova.
Portretul lui Toader și tehnica acuarelei grafice tiffany
Pictorii Petre Antonescu și Niculaie Găgeanu sunt de nedespărțit. S-au retras din „Poiana Dacilor” în vecini, la casa familiei Gheorghe și Gabriela Cojocaru. Au găsit un vin bun acolo și s-au instalat la lucru. Petre Antonescu a executat în ulei portretul lui Toader Ignătescu, dar și un chip de dac care se va adăuga lucrărilor tematice menite să impună toponimul care rezonează și punctează din această vară traseele turistice care se intersectează la Păltinoasa.
Niculae Găgeanu, care face parte și el din Asociația Artiștilor Dobrogeni, lucrează într-o manieră în care combină tehnica picturală cu grafica (acuarelă cu trasări liniare cu tuș). A avut expoziții la Kavarna și la Sabla, în Bulgaria, și a trăit bucuria de a fi unul dintre cei 100 de pictori contemporani din albumul realizat de Institutul Cultural Român, care s-a lansat la Cercul Militar din Mangalia, unde a avut și o expoziție personală. Proiectul său de anvergură are ca temă „Mangalia veche” și vizează realizarea a circa 100 de lucrări, din care a făcut deja 50 în tehnica acuarelei grafice tiffany, după fotografii de arhivă.
În „Poiana Dacilor” s-a lăsat seara
Maestrul George Leteanu, ca și în anii anteriori, nu stă locului. Își încarcă automobilul personal cu tot echipamentul pentru pictura în plein air (șevaletul, pensoanele, culorile, umbrela de soare, scăunelul pliant…) și purcede în căutarea locului care să-i ofere subiectul pe care să-l imortalizeze pe pânză. Când revine în tabără și-a găsit un loc în care să nu fie deranjat : acoperișul grătarului, pe care se urcă cu o scară cu tot calabalâcul de pictor.
Camelia Constantin Ciobanu pictează cu multă migală icoane încărcate cu detalii. Are o firmă cu care realizează activități artistice pentru copii, cu care face colaje și icoane pe sticlă.
Dori Susan, din Sebeș, (care nu a mai venit cu fiica sa Isabelle, care a devenit studentă la Cluj) are activități permanente în cadrul Asociației „ArtTrad”, prin care inițiază și dezvoltă proiecte creative. Spune că i-a fost dor de tabăra de la Păltinoasa, un loc încărcat cu energie pozitivă, care stârnește pofta de viață. Vrea să-l invite pe Toader Ignătescu la un salon de toamnă la care să participe cu măști cioplite.
Mai discreți, Carla Olaru și Leonard Adrian Melisch lucrau în poziții retrase.
De undeva de pe margine, Bolek Maierik privește zâmbind. El și cu Toader Ignătescu vor sparge cu dălțile și ciocanele lor liniștea locului.
În „Poiana Dacilor” s-a lăsat seara.
