Parchetul ICCJ arată că sunt înregistrate peste 500 de dosare penale privind desfășurarea referendumului, unele din ele sunt la DNA, iar în aceste cauze nu sunt cercetate persoanele care au votat și nu este verificat modul în care cetățenii au votat, ci sunt investigate posibile fraude electorale.
Precizările au fost transmise, joi, de Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție (PICCJ) ca răspuns la cererea președintele interimar, Crin Antonescu, ca procurorul general, Laura Codruța Kovesi, să ofere public explicații legate de scopul, mijloacele și natura cercetărilor pe care procurorii le fac „masiv” în ultimele zile în legătură cu desfășurarea referendumului.
Astfel, Parchetul instanței supreme arată, într-un comunicat de presă remis agenției MEDIAFAX, că pe rolul unităților de parchet din cadrul Ministerului Public s-au înregistrat peste 500 dosare penale privind desfășurarea Referendumului din 29 iulie.
O parte dintre acestea sunt înregistrate pe rolul Direcției Naționale Anticorupție, unde se efectuează cercetări cu privire la comiterea unor infracțiuni prevăzute de Legea 78/2000.
„Prin cercetările derulate în aceste dosare penale nu se verifică modul în care au votat cetățenii și nu sunt cercetate persoanele care au votat, ci sunt investigate posibile fraude electorale”, a precizat Ministerul Public.
Ministerul Public cere reprezentanților celorlalte puteri „să se abțină de la declarații care ar putea fi interpretate ca presiuni la adresa procurorilor”.
Președintele interimar, Crin Antonescu, a declarat, miercuri seară, că cere procurorului general, Laura Codruța Kovesi, să ofere public explicații legate de scopul, mijloacele și natura cercetărilor pe care procurorii le fac „masiv” în ultimele zile în legătură cu desfășurarea referendumului.
El a precizat că nu formulează acuzații legate de aceste anchete, dar consideră că sunt necesare lămuriri, date fiind amploarea lor.
„Având în vedere amploarea lor (a cercetărilor, n.r.), având în vedere modalitățile fără precendent – pentru că cel puțin din cât cunoaștem istoria României, de la colectivizarea forțată din anii 50 un asemenea desant de procurori din poartă în poartă în satele românești nu s-a mai cunoscut – având în vedere faptul că același Parchet, cu aceiași conducători, cu prilejul altor alegeri, altor plângeri formulate în legătură cu posibile fraude electorale nu a acționat aproape deloc, nicidecum în asemenea proporții, cred că e necesar, și cer pe această cale procurorului general al republicii, să ofere explicații publice în legătură cu natura, cu mijloacele și cu scopul acestor cercetări”, a spus Antonescu.
Președintele interimar a menționat că nu are îndoieli asupra acoperirii legale a acțiunilor procurorilor: „Eu nu am îndoieli că toți procurorii care fac aceste cercetări în aceste zile au acoperire legală”.
„Nu știu în ce măsură ceea ce mulți dintre noi, care nu suntem juriști, știam – că, de exemplu, mărturia cu jurământ, cu Sfânta Scriptură, se depune în fața instanței judecătorești s-a modificat și se depune și în fața procurorilor”, a spus Antonescu.
El a subliniat faptul că, în legătură cu cercetările desfășurate de procurori în aceste momente, sunt chestiuni asupra cărora șefulul Parchetului General are datoria să lămurească opinia publică pentru că, în caz contrar, poate să existe și să se extindă sentimentul că această instanță acționează în scop politic.
Antonescu a sublinuat faptul că precizările Parchetului sunt necesare pentru a nu se crea și extinde sentimentul că există pericolul că dreptul de vot și secretul votului nu mai sunt asigurate.
„Acest lucru e inacceptabil în sensul în care afectează drepturi fundamentale, în măsura în care efectul său social poate fi acela al unei descurajări a cetățenilor de a mai participa pe viitor la scrutine. Ar fi un act cu consecințe antidemocratice deosebit de grav”, a spus Antonescu.
Premierul Victor Ponta, ministru interimar al Justiției, a afirmat că va cere procurorului general, la ședința Consiliului Superior al Magistraturii din 20 august, explicații privind acțiunile Parchetului în cazul referendumului, arătând că a fost informat că DNA nu are competența de a ancheta cauze legate de alegeri, ci doar probleme de corupție
„Eu nu pot să convoc CSM, dar voi participa luni la ședința deja convocată și voi cere ca procurorul general, doamna Kovesi, să prezinte o informare despre ceea ce în acest moment, așa cum arată, este o acțiune de persecuție politică a oamenilor care au votat la referendum. Din ceea ce mi-au spus colegii de la Ministerul Justiției, DNA nici nu are competența de a ancheta decât cauze de corupție, nu cauze care țin de alegeri. Voi cere explicații de la procurorul general”, a declarat Ponta.
