Fostul ministru delegat pentru Administrație, Victor Paul Dobre, și secretarul de stat în MAI, chestorul principal de poliție Ioan Nicolae Căbulea, au semnat adresele întocmite de șeful Evidența Populației, Constantin Manoloiu, și transmise Curții Constituționale.
Potrivit anchetatorilor, există indicii temeinice că fostul ministru delegat al Administrației, liberalul Victor Paul Dobre, ar fi comis infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, prevăzută de art. 248 raportat la art. 248 indice 1 din Codul penal.
Întrucât, faptele pentru care Dobre este cercetat au fost comise în exercițiul funcției de ministru delegat pentru Administrație și că acesta deține și calitatea de deputat, potrivit art.109 alin.2 din Constituție și a art.12 din Legea 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, numai Camera Deputaților, Senatul și președintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârșite în exercițiul funcției lor.
Din aceste considerente, joi, 9 august 2012, a fost disjunsă cauza cu privire la Victor Paul Dobre și s-a înregistrat la Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție (PICCJ) – Secția de urmărire penală și criminalistică.
Acest caz survine declanșării cercetărilor privind o adresă transmisă în 2 august de Ministerul Administrației și Internelor – condus atunci de Iona Rus, ministrul de Interne, și Victor Paul Dobre, ministrul delegat al Administrației – care a afectat procedura de închidere a referendumului, Curtea Constituțională trebuind să valideze sau să invalideze consultarea populară din 29 iulie cu privire la demiterea lui Traian Băsescu.
Astfel, în dosarul de urmărire penală s-a făcut o analiză cronologică a tuturor adreselor emise de către Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date și transmise Curții Constituționale cu privire la soluționarea, în exercitarea atribuțiilor privitoare la organizarea și desfășurarea referendumului și la confirmarea rezultatelor acestuia.
De asemenea, s-a constatat că, în 1 august, a fost transmisă Curții adresa nr. 3479198, în care s-a menționat că listele electorale permanente utilizate la referendumul național din 29 iulie conțin un număr de 18.292.514 persoane, iar actualizarea și reactualizarea listelor electorale permanente se face de către primarul unității administrativ teritoriale și serviciul public comunitar local de evidență a persoanelor. Cu toate acestea, a doua zi, în 2 august, prin adresa nr. 3479199 s-a comunicat faptul că, Ministerul Administrației și Internelor nu își poate asuma veridicitatea numărului de persoane înscrise în listele electorale permanente, această atribuție revenind exclusiv Autorității Electorale Permanente.
Cele două adrese întocmite de chestorul Constantin Manoloiu, director al Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date au fost înaintate Curții prin adresele nr.74618/VPD și nr.74619/VPD ale MAI, semnate de către ministrul delegat pentru Administrație, Victor Paul Dobre, iar pentru ministrul Internelor de către chestorul principal de poliție Ioan Nicolae Căbulea, secretar de stat, șef al Departamentului ordine și siguranță publică din cadrul Ministerul Administrației și Internelor, arată procurorii PICCJ în referatul privind solicitarea adresată Parlamentului pentru avizul de începere a urmăririi penale.
Totodată, s-a mai stabilit că Direcția pentru Evidența Persoanelor a transmis în 10 iulie 2012, Biroului Electoral Central, prin adresa nr. 3455987, numărul de cetățeni cu drept de vot, respectiv un număr total de 18.308.612 – din care 15.714.403 alegători care posedă cărți de identitate (CI) -, pentru ca apoi, prin adresa nr. 3456026 din 23 iulie, să fie comunicat BEC, pe suport optic, situația numărului de alegători înscriși în copiile de pe listele electorale permanente destinate desfășurării referendumului național pentru demiterea președintelui României, numărul total de alegători comunicat fiind de 18.292.514 de persoane.
Ulterior, în 27 iulie, aceeași Direcție a transmis Biroului Electoral Central adresa nr.3456054 prin care a comunicat faptul că, în copiile listelor electorale permanente, sunt înscriși 18.292.514 de alegători.
În acest context, în 6 august, PICCJ a început urmărirea penală față de chestorul de poliție Constantin Manoloiu, pentru neglijență în serviciu cu consecințe deosebit de grave prevăzută de art.249 alin.1 și 2 din Codul penal.
Ulterior, în urma administrării de noi probe, în 8 august, s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor comise de chestorul Manoloiu, fiind începută urmărirea penală pentru abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată prev. de art.248 rap. la art.248 indice 1 din Codul penal.
Motivele care au stat la baza acestei măsuri procesuale au avut în vedere faptul că învinuitul Manoloiu, în calitate de director al Direcției pentru Evidența Persoanelor a întocmit un înscris oficial, contrar dispozițiilor art.5 din HG 682/7 iulie 2012, pentru stabilirea măsurilor tehnico-organizatorice privind referendumul național din data de 29 iulie 2012 pentru demiterea președintelui României.
Potrivit prevederii articolului 5 din HG 682/2012, MAI, prin Direcția pentru Evidența Persoanelor, selectează și prelucrează datele privind cetățenii cu drept de vot, tipărește și pune la dispoziția primarilor listele electorale permanente actualizate, în două exemplare, și copii de pe acestea, în 3 exemplare.
Așadar, obligația de a selecta și prelucra datele și de a tipări listele electorale actualizate a revenit Direcției pentru Evidența Persoanelor, actul normativ fiind contrasemnat de către ministrul administrației și Internelor și ministrul delegat pentru Administrație.
Aceste obligații au fost îndeplinite de către Direcția pentru Evidența Persoanelor, fiind întocmite listele electorale permanente actualizate, privind cetățenii cu drept de vot care au fost puse la dispoziția primarilor în două exemplare, și copii de pe acestea, în 3 exemplare.
În conformitate cu dispozițiile Legii 3/2000 privind organizarea referendumului, toate aceste date selectate și comunicate potrivit dispozițiilor art.5 din HG 682/2012, de către MAI, au fost validate, iar în baza listelor electorale permanente actualizate, în termenele și condițiile prevăzute de legislația în materie, s-a organizat și desfășurat referendumul național din data de 29 iulie pentru demiterea președintelui României.
Din probele administrate în cauză a rezultat că toate comunicările oficiale cu privire la numărul de cetățeni cu drept de vot, pe baza cărora s-au întocmit listele electorale permanente au fost efectuate de către chestorul de poliție Manoloiu, în calitate de șef al Direcției pentru Evidența Persoanelor.
Adresa nr.74619/VPD din 2 august, emisă de către Ministerul Administrației și Internelor și transmisă Curții Constituționale, conținea răspunsul Direcției pentru Evidența Persoanelor în care se precizează că „Ministerul Administrației și Internelor nu își poate asuma veridicitatea numărului de persoane înscrise în listele electorale permanente”, înscris care a fost redactat și semnat de către chestorul de poliție Manoloiu.
În 2 august, urmare a acestei comunicări primite la Curtea Constituțională, „fără să fi fost solicitată”, instanța de contencios constituțional a solicitat clarificări suplimentare de la o altă instituție, stabilită de către Guvernul României, prin HG 682/2012, respectiv de Autoritatea Electorală Permanentă, instituție la care Ministerului Administrației și Internelor a făcut referire că, respectiv că ar avea competențe să verifice listele electorale permanente.
Din starea de fapt descrisă, confirmată prin probele administrate, rezultă că aspectele comunicate de către chestorul de poliție Manoloiu, în calitate de director al Direcției pentru Evidența Persoanelor, prin adresa nr.3479199 din 2 august 2012, conform cărora MAI nu își poate asuma veridicitatea numărului de persoane înscrise în listele electorale permanente, reprezintă o îndeplinire defectuoasă, cu știință, a atribuțiilor de serviciu, în condițiile în care, tocmai acest minister, prin Direcția pentru Evidența Persoanelor a fost îndrituit de către Guvern să selecteze și să prelucreze datele privind cetățenii cu drept de vot, să le tipărească și să le pună la dispoziția primarilor în două exemplare, și copii de pe acestea, în 3 exemplare.
Potrivit anchetatorilor, prin această faptă a chestorului de poliție Manoloiu a fost cauzată o tulburare însemnată relațiilor sociale referitoare la evidența persoanelor cu drept de vot și au fost afectate acele relații sociale a căror normală desfășurare și dezvoltare nu este posibilă fără îndeplinirea corectă a îndatoririlor de serviciu de către funcționarii publici sau alți funcționari.
Orice persoană care ocupă o funcție publică este responsabilă de acțiunile sale, iar încălcarea acestora atrage răspunderea sa.
„Actele materiale săvârșite de către învinuit sunt de natură să determine consecința tulburării însemnate, deoarece prin comunicarea nr. 3479199 din 2 august 2012, s-a urmărit și realizat invalidarea numărului persoanelor înscrise în listele electorale permanente actualizate și comunicate fiind grav încălcat cadrul legislativ aplicabil în materia referendumului, care reglementează expres atribuțiile ce revin instituției pe care o conduce”, explică procurorii.
Concret, s-a produs o tulburare însemnată instituțiilor publice implicate în validarea referendumului, scopul exclusiv fiind cel al afectării continuității desfășurării activității instituțiilor publice cu atribuții în activitățile de confirmare a referendumului.
Manoloiu a eludat dispozițiile legale incidente în materia atribuțiilor sale, privind numărul alegătorilor înscriși în listele electorale permanente destinate desfășurării referendumului național,cunoscând că încalcă legislația în materie și a ignorat, cu știință, acest aspect.
Parchetul susține că s-a reținut că intenția directă calificată este evidentă, deoarece învinuitul cunoștea în mod detaliat procedurile ce trebuie urmate pentru alcătuirea listelor electorale permanente, însă cu totală ignorare a legislației în materie și fără a avea vreun înscris justificativ, a consemnat și a comunicat că MAI nu își poate asuma veridicitatea numărului de persoane înscrise în listele electorale permanente, deși chestorul șef este doar director al Direcției pentru Evidența Persoanelor, structură subordonată ministerului și nu putea formula un răspuns în numele ministerului.
