Omul de afaceri sucevean Philip Rozopol a adunat 34 de ani de când lucrează neîntrerupt la serele din lunca Sucevei, care au aparținut fostei Întreprinderi de Legume și Fructe (ILF) Suceava. Șef de fermă înainte de 1989 și patron în capitalism, omul de afaceri spune că a rămas fidel acestei activități, chiar dacă mulți ani afacerea a fost departe de a fi profitabilă. Acum, omul de afaceri și-a concentrat activitatea pe o pepinieră de plante ornamentale.
Tinerele domnișoare din anii ’80 se pregătesc acum de pensie
Philip Rozopol a accentuat lipsa de personal calificat nou, care să muncească la sere și, în general, în agricultură.
„La ora actuală lucrez cu patru colege care s-au angajat la sere dinainte de Revoluție, plus sezonieri. Tinerele domnișoare care au venit la treabă în anii ’80 sunt acum angajatele de bază și așteptăm să ieșim împreună la pensie”, spune omul de afaceri. El a mai spus că una din colegele cu care a lucrat încă din 1980 la sere s-a pensionat anul trecut, în 2014. Longevitatea pe post a acestor oameni se datorează în mare măsură și dragostei față de munca la sere, sub forme care s-au tot schimbat de-a lungul anilor.
Amintirile șefului de fermă din 1980
Rozopol s-a angajat la ILF în anul 1980, ca șef de fermă. Din cele 12 hectare de sere, el a condus activitatea de pe 6 hectare.
„La sere se făcea producție pentru aprovizionarea populației din județ cu legume pentru perioada în care acestea nu existau pe suprafețele libere. În timp, din cauza crizei energetice, producția a fost împinsă spre primăvară, vară și o toamnă lungă”, a rememorat Rozopol. Activitatea de pe cele 6 hectare se împărțea în anii 1980 în cinci hectare de legume și un hectar de flori.
„Producția era aproape strict pentru județul Suceava. Se vindeau 2 milioane de garoafe și până la 500.000 de freze pe an. Acum nu cred că aș vinde nici 10.000 de garoafe pe an”, face o paralelă omul de afaceri.
Legumele de seră erau în principal castraveții, tomatele și salatele.
Ce făceau bine comuniștii, în viziunea lui Rozopol
„Ceea ce făcea comunismul bine, deși uneori ieșea prost, era că planifica și nu permitea ca producătorii să-și bată joc de producție, adică să cultive fiecare ce vrea. Acum, de exemplu, cartofii se cultivă de la Suceava la Constanța, însă comuniștii demonstraseră științific că există zone în care trebuie cultivat cartof, alte zone erau pentru legume, și așa mai departe. În județul Suceava predominau culturile de cartofi și livezile de mere, în rest se cultiva doar pentru consum local, cum era și cazul serelor”, a explicat omul de afaceri cum se lucra la vremea respectivă.
De la șef la sere, la patron de sere
După 1989 lucrurile s-au schimbat în ritm galopant și doar în sensul rău.
„A fost o scurtă perioadă în care comerțul cu legume a mai mers. Treptat, dezvoltarea micilor gospodării, în sudul țării, a generat apariția unui pol de producție și treptat acești cultivatori au ajuns până la Suceava. Iar dacă tot ajungeau până la Suceava, vindeau marfa cu cât puteau”, povestește Rozopol.
Chiar dacă din 1990 producția de legume la nivelul județului a fost în continuă descreștere, omul de afaceri nu a putut renunța la sere. În momentul de față, prin firma pe care o deține, are 6 hectare de sere.
„Pe patru hectare se produc legume, în asociere, de SRL-uri și persoane fizice care muncesc cu membrii familiei. Marea problemă este cu intermediarii, aceștia ne omoară”, a spus Philip Rozopol.
Plantele ornamentale, pariul pe care merge omul de afaceri
Acesta s-a axat în ultimii ani în special pe 2 hectare de teren din sere pe care cultivă plante ornamentale.
„Pe fondul lipsei de forță de muncă am introdus sisteme de udare prin picurare, sisteme mecanizate de prelucrare a solului printre rânduri, totul pentru ca o mână de oameni, aceiași ca acum mulți ani, să poată să-și continue activitatea”.
Pozitiv este faptul că, în ciuda tuturor greutăților, toată suprafața de sere e lucrată, într-o formă sau alta. Inclusiv serele care nu mai sunt acoperite sunt folosite pentru livezi de pomi.
