PF Daniel semnalează președintelui Traian Băsescu, într-o scrisoare deschisă, excluderea disciplinei religie din planurile-cadru ale învățământului liceal și statutul incert al acesteia în învățământul primar și gimnazial, din propunerile formulate de către comisia prezidențială pentru educație.
„Am luat act de propunerile formulate de către Comisia Prezidențială pentru Analiza și Elaborarea Politicilor din Domeniile Educației și Cercetării din România, în proiectul de Lege a Învățământului Preuniversitar, din 30 aprilie și ne exprimăm îngrijorarea cu privire la excluderea disciplinei religie din planurile-cadru ale învățământului liceal și la statutul incert al acesteia în învățământul primar și gimnazial”, și-a început scrisoarea deschisă PF Daniel.
Patriarhul Daniel subliniază faptul că, potrivit Constituției României, „în școlile de stat, învățământul religios este organizat și garantat prin lege”.
„Acest drept constituțional, redobândit după 1990, reprezintă un act de dreptate și o reparație morală față de abuzurile comise în această privință de regimul comunist ateu în anul 1948, când disciplina religie a fost îndepărtată din învățământul primar, gimnazial și liceal: arată patriarhul în scrisoarea adresată șefului statului.
Astfel, potrivit Legii Învățământului, prezența disciplinei religie în schema orară este obligatorie la toate nivelurile de învățământ, cu posibilitatea pentru elevi de a nu frecventa orele de religie, la solicitarea scrisă a părintelui sau a tutorelui legal constituit, a precizat Întâistătătorul BOR în scrisoarea deschisă.
„Confruntându-se încă de anul trecut cu încercarea de a exclude religia din planurile-cadru ale învățământului liceal, ca parte a trunchiului comun, Patriarhia Română a demarat campania «Nu vrem liceu fără Dumnezeu!», în urma căreia s-au primit peste 140.000 de mesaje de susținere. În acest context, în ziua de 29 februarie 2008, la Palatul Patriarhiei din București, conducătorii și reprezentanții cultelor religioase recunoscute în România și-au exprimat poziția comună cu privire la menținerea disciplinei religie în planurile-cadru ale învățământului liceal, ca parte a trunchiului comun”, a adăugat Patriarhul Daniel.
Totodată, PF Daniel precizează că în Declarația Universală a Drepturilor Omului părinții au drept de prioritate în alegerea modului de educație acordată copiilor lor.
„În acest context, considerăm că orice schimbare a prevederii cu privire la statutul disciplinei religiei în sistemul de învățământ public trebuie să țină cont de părerea unui popor eminamente religios, cum este poporul român”, potrivit scrisorii deschise.
Potrivit patriarhului Daniel, prezența religiei în sistemul de învățământ românesc nu este o inovație a perioadei post-decembriste. Legea instrucțiunii publice din 1864, care a stat la baza învățământului românesc peste trei decenii și care a fost una dintre primele legi din Europa care instituiau obligativitatea și gratuitatea învățământului (după Suedia, Norvegia, Prusia și Italia, dar înaintea Marii Britanii, Elveției, Bulgariei, Serbiei, Franței), așeza religia la loc de cinste între obiectele de studiu, atât în cadrul învățământului primar unde se preda catehismul (art. 32), cât și în cadrul învățământului secundar, gimnazial și liceal, unde se preda „religiunea” (art. 116).
În majoritatea statelor Uniunii Europene, cu excepția Franței, religia este disciplină școlară, sub diferite denumiri: Educație religioasă (Austria, Danemarca, Germania, Grecia și Irlanda), Educație moral-religioasă (Anglia), Morală și educație religioasă (Portugalia), Educație religioasă și morală (Luxemburg), Creștinism, Religie și Etică (Norvegia), Religie sau etică (Belgia), Mișcări ideologice religioase (Olanda), Religie (Finlanda, Italia și Spania). Astfel, statele Uniunii Europene promovează un sistem de învățământ care valorifică potențialul educativ al religiei pentru modelarea conduitelor sociale si individuale.
„Disciplina religie propune, nu impune valori spirituale și morale ce stau la baza culturii europene și naționale, valori la care elevii trebuie să aibă acces în mod liber și care au un rol formativ deosebit, demonstrat și de studiile sociologice în domeniu”, se arată în încheierea scrisorii deschise.
Președintele Comisiei Prezidențiale pentru Analiza și Elaborarea Politicilor din Domeniile Educației și Cercetării din România, profesor universitar Mircea Miclea, a declarat, ieri, agenției MEDIAFAX că, potrivit proiectului său, disiciplina religie este obligatorie în învățământul primar și gimnazial, inclusiv în clasa a IX-a.
„Pentru clasele de liceu nu am specificat dacă această disciplină este în trunchiul comun sau în aria curriculară, la decizia școlii. Nu am specificat pentru că nu ne-am hotărât. Locul disciplinei religie urma să fie stabilit ulterior”, a mai spus profesorul Miclea.
Întrebat dacă absența religiei din planurile cadru de liceu poate fi interpretată că ar fi fost exclusă, profesorul Miclea a spus că se poate interpreta și așa.
„Se poate interpreta și așa, dar eu am spus că urma să stabilim unde va fi plasată această disciplină”, a completat Miclea.
Premierul Emil Boc vrea să-și asume răspunderea în Parlament, în 2 septembrie, pe patru legi, printre care și cele ale Educației, dar pe proiectul propus de președintele Comisiei prezidențiale, Mircea Miclea.
PSD nu e de acord cu asumarea răspunderii, susținând necesitatea unei dezbateri publice, dar pe tema proiectului propus de ministrul Educației Ecaterina Andronescu, prezentat în 14 august.
Președintele Comisiei prezidențiale pentru reforma educației, Mircea Miclea, a declarat, sâmbătă, pentru MEDIAFAX, că nu are mari speranțe în soluționarea de către Parlament a conflictului privind codurile din educație și că Guvernul trebuie să spună clar opțiunile pe această temă.
