Părinții și nașii care botează copiii, dar nu-i cresc sau nu-i educă în credință, nu-i iubesc cu adevărat, deoarece numai copiii botezați și crescuți în credință și viețuire creștină pot deveni buni cetățeni, arată PF Daniel în Pastorala de Pași dedicată tainei Sfântului Botez.
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât ca anul 2011 să fie „Anul omagial al Sfântului Botez și al Sfintei Cununii” în Patriarhia Română.
PF Daniel explică botezul din cele mai vechi timpuri până în zilele noastre.
Astfel, în biserica primelor veacuri, botezul creștinilor adulți se săvârșea în noaptea de Paști, fiind numit și „luminare”, iar cei botezați se numeau „luminați”. Ei purtau haine albe în toată săptămâna de după Paști, numită și „Săptămâna luminată”.
Taina Botezului, în dimensiunea sa pascală, a fost prefigurată în Vechiul Testament atât prin Noe, care a fost salvat de potop folosind corabia-prefigurare a Bisericii, cât și prin ieșirea poporului ales din robia Egiptului, trecerea prin Marea Roșie, iar apoi trecerea prin Iordan.
„Înțelesul adânc și tainic al Botezului creștin ca moarte și înviere împreună cu Hristos este temeiul întregii vieți creștine”, mai spune PF Daniel în Pastorala pentru Paști
Credința copiilor este inspirată și susținută de credința și iubirea părinților pentru ei.
„Credința copiilor este unită cu dorința lor de a fi iubiți și de a iubi. Părinții care nu botează copiii îi lipsesc de harul înfierii duhovnicești și de bucuria de-a se împărtăși de unirea cu Hristos Cel Înviat și de slava Preasfintei Treimi. De asemenea, părinții și nașii care botează copiii, dar nu-i cresc sau nu-i educă în credință, nu-i iubesc cu adevărat, deoarece numai copiii botezați și crescuți în credință și viețuire creștină pot deveni buni cetățeni ai Patriei pământești și cetățeni ai Patriei cerești, adică ai Împărăției Cerurilor”, maii spune Întâistătătorul BOR.
PF Daniel consideră că, în zilele actuale, este nevoie să cunoaștem mai mult și mai bine ce înseamnă a fi botezat, adică a fi creștin, într-o lume confruntată cu fenomenul secularizării, cu pluralismul și sincretismul religios.
Slujba Sfântului Botez trebuie citită de către noi în fiecare an, ca să înțelegem ce au spus nașii pentru noi când am fost botezați, copii fiind, atunci când s-a rugat preotul împreună cu Biserica pentru fiecare primitor al Botezului: „ca să fie vrednic de împărăția cea nestricăcioasă”, „să se arate el fiu al luminii și moștenitor al veșnicelor bunătăți”, „să se facă el împreună sădit și părtaș morții și învierii lui Hristos”, „să-și păzească el haina botezului și logodirea Duhului neîntinată și fără prihană în ziua cea înfricoșătoare a lui Hristos”, „să se facă lui apa aceasta haină a nașterii de-a doua spre iertarea păcatelor și spre îmbrăcăminte în nestricăciune”.
„Să ne rugăm, așadar, Domnului nostru Iisus Hristos cel Înviat, să ne ajute să trăim în toată viața noastră bucuria Botezului ca bucurie a învierii sufletului nostru din moartea păcatului și să facem roditoare darurile Sfântului Duh primite în Sfântul Botez. Iar roadele Sfântului Duh sunt: «dragostea, bucuria, pacea, îndelunga răbdare, bunătatea, facerea de bine, credința, blândețea, înfrânarea, curăția; împotriva unora ca acestea nu este lege» – zice Sfântul Apostol Pavel. Să înmulțim prin rugăciune și fapte bune aceste roade ale Sfântului Botez! Să aducem bucurie acolo unde este întristare! Să ajutăm pe cei căzuți să se ridice! Să întărim pe cei slabi! Să hrănim pe cei flămânzi material și spiritual! Să ajutăm mai mult familiile creștine care au mulți copii! Să prețuim pe fiecare om ca fiind o făclie de Paști, iubită de Dumnezeu Părintele luminilor, care ne cheamă la pacea, bucuria și slava Împărăției Cerurilor. De Sfânta și Marea Sărbătoare a Învierii Domnului, vă adresăm tuturor părintești doriri de sănătate și mântuire, de pace și bucurie, dimpreună cu salutul pascal: «Hristos a înviat!», mai spune Patriarhul BOR în încheierea Pastoralei.
