„Petrecere pe plajă”

„Munții românesci din Bucovina”
„Cine n’a cercetat de vr’o 5-6 ani încoace munții românesci din Bucovina și-i va cerceta acuma, are să se înspăimânte de unde a resărit de-odată atâta amar de jidovime și cum de s’a încuibat ea așa de tare în acești munți, în carii, până nu de mult, era numai unde și unde câte-o crâșmă jidovească. Începând dela Gura-Homorului și până în vârvul Măgurei, nu este nici un singur oraș, sat și cătun, în care să nu se afle acuma câte mai multe familii jidovesci aședate pentru tot deauna. Cu deosebire însă în Vamă și Căndreni s’au încuibat atât de mulți jidovi, că vetrile acestor doue sate sunt mai cu desevărșire măturate de români și bucșite de case jidovesci. Și oare din ce trăiesc acești oameni veniți ca vai de ei de prin toate părțile împărăției, și mai ales din Galiția? Partea cea mai mare dintre dânșii trăiesc de pe spatele și din sudoarea poporului românesc, care a fost atât de neprecaut a-i primi fără cea mai mică băgare de samă în sânul său și a se lăsa a fi înșelat și esploatat în toate chipurile, mai ales însă prin camete și beuturi spirituoase”.
„Revista Politică”, Anul II, nr. 7, Suceava, 15 August 1887.
„Petrecere pe plajă”
„Corul plugarilor din comuna Dărmănești, județul Suceava, aranjează de Duminică 17 August a.c. o mare petrecere de plajă care va avea loc în lunca comunală, în stânga râului Suceava, lângă podul de fier de cale ferată Dărmănești – Vatra Dornei. Începutul la ora 2 d.m., muzică excelentă. Bufet bine asortat. Intrarea benevolă. Venitul curat este destinat pentru mărirea fondului pentru procurarea unui aparat de radio pentru săteni. În caz de timp nefavorabil petrecerea se amână cu o săptămână. Toată lumea de bine este invitată a lua parte”.
„Cuvântul Țărănimii”, Anul IX, Nr. 204, 17 August 1930.
„Noi descoperiri arheologice în Suceava”
„În urma săpăturilor efectuate pe șantierul din centrul orașului s-au descoperit locuințe de meseriași, în special olari, datînd din a doua jumătate a veacului al XV-lea. Alături de locuințele olarilor s-au găsit în acest sector și resturi din inventarul unei locuințe ce a aparținut unui meșter care prelucra metale (cupru și argint). Pe podeaua locuinței s-au descoperit resturi de ștanțe, monede nereușite, în timp ce în apropiere era un mic tezaur din 43 de piese de argint și cupru din timpul domniei lui Ștefan cel Mare. Paralel cu săpăturile efectuate pentru a descoperi noi vestigii ale trecutului, care să permită studierea complexului feudal moldovenesc, se lucrează și la consolidarea zidurilor cetății”.
„Zori Noi”, Anul XII, Nr. 3332, 17 August 1958.